La 28 august 1473, Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, a refuzat să mai plătească tribut Imperiului Otoman. Istorici de renume arată că Ștefan cel Mare a plătit tribut turcilor la începutul domniei sale. Timp de 16 ani, Ștefan plătea anual otomanilor 3.000 de galbeni, un soi de „taxă de protecție” pentru ca Moldova să aibă liniște. De altfel, acest tribut era o moștenire mai veche de la predecesorul său, Petru Aron. Acesta, speriat de avântul otoman în Europa, mai ales după cucerirea Constantinopolului, a acceptat necondiționat să plătească 2.000 de galbeni turcilor sub formă de tribut. Ștefan cel Mare a încercat să se apropie inițial de polonezi pentru a contrabalansa influența otomană. Conflictul cu turcii a izbucnit în momentul în care Ștefan cel Mare a intervenit în Țara Românească, un stat vasal turcilor, dar și prin refuzul plății tributului către otomani la 1473, când a început „cruciada moldovenească a lui Ștefan cel Mare” prin sistarea plății haraciului către Poartă.
La 28 august 1749 s-a născut scriitorul german Johann Wolfgang von Goethe, o mare personalitate a culturii universale, poet de geniu şi dramaturg şi filosof al culturii. Johann Wolfgang Goethe (1749-1832) este considerat una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale. Capodoperele sale sunt „Faust”, „Afinităţi elective”, „Suferinţele tânărului Werther”. Goethe a fost unul dintre cei mai mari scriitori, poeți și dramaturgi germani, dar și un om de știință, filosof și politician. Opera sa vastă și diversă a avut o influență profundă asupra literaturii, filozofiei și științei europene și mondiale. Valoarea creației lui Goethe nu poate fi redusă la o singură valoare, deoarece este o creație complexă și diversă, care abordează o gamă largă de teme și genuri. El a fost un geniu creator care a lăsat o moștenire culturală imensă și a avut un impact major asupra dezvoltării literaturii și a culturii occidentale.
La 28 august/9 septembrie 1883, în revista „Familia” a fost publicată pentru prima dată poezia „Pe lângă plopii fără soț” de Mihai Eminescu. Această poezie a apărut apoi în volumul „Poezii” din 1884. Poezia „Pe lângă plopii fără soț…” a fost inspirată de Cleopatra Lecca Poenaru. Se presupune că ea a fost scrisă în cursul anului 1882 sau, cel mai târziu, în primele zile ale anului 1883. Oricum, la 23 martie același an, poetul i-a încredințat lui Iosif Vulcan mai multe poezii, printre care și „Pe lângă plopii fără soț”. Aceasta a fost una dintre puținele poezii pentru care Eminescu a primit un mic onorar, singurul cu care a fost răsplătit în toată activitatea sa literară. În 1896, Guilem Șorban a compus melodia care a transformat-o într-o nemuritoare romanță.
Poezia „Pe lângă plopii fără soț” este una dintre cele mai cunoscute și iubite opere ale lui Mihai Eminescu, fiind inclusă în majoritatea manualelor școlare și fiind recunoscută pentru mesajul său profund și universal. Aceasta reprezintă un exemplu perfect de literatură clasică românească, prin complexitatea ideilor și tehnicile stilistice utilizate de autor. Mai mult decât atât, poezia a reușit să transmită și să păstreze emoțiile și aspirațiile unui întreg popor, devenind astfel o importantă comoară culturală națională.
La 28 august 1927, la Bucureşti s-a născut Nicolae Herlea, bariton român, care a cântat timp de peste 30 de ani, pe toate marile scene ale lumii. Nicolae Herlea (1927-2014) a studiat la Conservatorul din București. Mai târziu a participat la Roma, la cursuri de specializare la Academia di Santa Cecilia, cu maestrul Giorgio Favaretto. A debutat în 1951 pe scena Operei Naționale din București cu rolul Silvio din opera „Paiaţe” și a rămas angajat, ca prim-bariton al acestei scene. Tot în 1951 a câștigat Premiul întâi la concursurile internaționale de la Geneva, Praga şi Bruxelles. Aceste mari succese au fost urmate de apariția sa pe cele mai mari scene ale lumii: a cântat la Scala din Milano, la Opera Națională din Praga, la Teatrul Bolșoi din Moscova și Opera Națională din Berlin. În perioada 1964-1967 a fost membru al Operei Metropolitan din New York. De asemenea a avut apariții și pe scenele americane din Boston, Cleveland, Detroit etc. Repertoriul său bogat cuprinde roluri de seamă din creația universală: a fost Figaro în „Bărbierul din Sevilia” de Rossini, rol pe care l-a interpretat de aproximativ 550 de ori. Vocea sa, caldă, egală pe întregul ambitus, exprimă cu naturalețe și avânt o întinsă gamă de sentimente. Calitățile sale vocale sunt susținute de un autentic talent actoricesc. Moare la 24 februarie 2014 la vârsta de 86 de ani în urma unor complicații datorate vârstei înaintate.
La 28 august 2011, în localitatea Nisporeni din Republica Moldova, pe cea mai înaltă culme de pe malul drept al Prutului, a fost sfințită Crucea Mântuirii Neamului Românesc. Este primul monument din Republica Moldova consacrat unității tuturor românilor. Crucea Mântuirii Neamului Românesc are o înălţime de 35 de metri, realizată după modelul crucilor de la Putna. Construcţia din metal a fost înălţată pe dealul Zghihaia, un punct înalt din apropierea satului Vărzăreşti, în vecinătatea Cimitirului Eroilor Români şi a Mănăstirii Vărzăreşti. Luminată puternic, Crucea poate fi văzută la distanţă de zeci de kilometri și este elementul principal al unui complex religios format de o capelă şi o clopotniţă de dimensiuni mai mici. Ea constituie un loc de pelerinaj, de omagiu şi de rugă pentru mântuirea poporului român. Printre artiştii care au contribuit la realizarea monumentului a fost Vasile Adam, cel care a executat sculpturile din lemn pentru capela situată lângă crucea metalică.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com