Am avut parte de ea chiar în aceste zile de la începutul lunii septembrie. Am dat curs unor invitații pe care le primisem mai demult. De fapt avem mai multe asemenea invitații, sperăm că pe parcurs vom mai putea vizita unele locuri deosebite.
Am început cu vizita la Muzeul etnografic „Ilie Motrescu”, aflat în incinta Liceului din Crasna. Am venit la acest muzeu înființat din inițiativa domnului Laurențiu Dragomir, președintele Asociației Protecția Patrimoniului din București, omul care datorită familiei poetului din Crasna, a devenit un adevărat prieten al nostru, al nord-bucovinenilor. Din România au sosit doi buni prieteni de-ai noștri: expertul din domeniul turismului, profesorul, fondatorul Asociației și a revistei Dacia străbună, energicul domn Ioan Ițco, scriitorul și romancierul, autorul faimoasei lucrări Epopeea ștefaniană, domnul Andrei Breabăn. De la Kiev, aflându-se într-o vizită prin Bucovina natală, a sosit doctorul în istorie, diplomatul Teofil Rendiuc. Doar la Crasna ne-a însoțit și omul de afaceri, managerul Fabricii de apă minerală de la Budeneț, domnul Dumitru Morhan, care ca întotdeauna a venit nu cu mâna goală, dar cu sticle de apă minerală, dulciuri. Fiind mereu ocupat și solicitat, nu ne-a putut însoți peste tot în acea zi, dar a transmis peste tot sticle cu apă și dulciuri, fapt pentru care îi mulțumim.
La Crasna am fost întâmpinați cu multă amabilitate de secretara liceului și responsabila de acest muzeu, inimoasa doamnă Mariana David. Ei i s-a alăturat directoarea acestei prestigioase instituții de învățământ, doamna Larisa Bruja, directoarele adjuncte. O succintă prezentare despre viața și destinul amar al poetului martir Ilie Motrescu, ne-a făcut doamna Mariana David. Despre cărțile scrise și măsurile organizate, dedicate acestui mare poet al Bucovinei, am vorbit și eu personal pe scurt. Vizitatorii au rămas încântați de cele văzute aici. De exponatele aduse de la București, de cele donate de subsemnata, dar și de obiectele de etnografie amenajate cu multă grijă și pricepere. Domnii din România au donat bibliotecii și muzeului un set de cărți din Epopeea ștefaniană, revistele Dacia Străbună și Dulce Bucovină. Personal am lăsat la liceu cartea regretatului nostru copământean Ilie Popescu intitulată „Biobibliografie”. Am mulțumit gazdelor pentru primire, am promis că vom mai reveni și cu alte delegații, căci asemenea locuri și lucruri merită și trebuie cunoscute.
De la Crasna, am venit deja spre Pătrăuții de Jos, la Muzeul etnografic aflat într-o casă veche, renovată tot cu sprijinul și stăruința aceluiași neobosit domn Laurențiu Dragomir din București, dar și cu munca și efortul depus de doamna Natalia Balan, lucrător în sfera culturii, ajutată de părinții ei, Elena și Ilie Clioț. Aici, în pragul casei-muzeu, îmbrăcată într-o frumoasă cămașă națională, ne aștepta doamna Natalia. Cu amabilitatea sa caracteristică, cu multă însuflețire, ea ne-a povestit nouă, celor 4 vizitatori, despre istoria acestei case, despre obiectele adunate și frumos aranjate în cele 2 încăperi ale casei țărănești, în tinda casei. Mobilier, icoane, tablouri cusute, perne cusute, haine naționale, lăicere, scorțuri, stative de țesut, blide, vase vechi de lut, dar câte și mai câte. În spatele casei se află biblioteca „Ilie Popescu”, pe care am amenajat-o împreună cu doamna bibliotecară a satului, Maria Ștefureac, dar ajutată bineînțeles de doamnele Elena și Natalia. Domnii Andrei Breabăn și Ioan Ițco au lăsat pentru biblioteca muzeului din Pătrăuții de Jos cărți și reviste. Am vorbit și despre bustul savantului bucovinean Ilie Popescu, pe care ilustrul domn Ioan Ițco, a promis că îl va face până la anul viitor. I-am mulțumit gazdei, harnicei doamne Natalia Balan atât pentru primirea și găzduirea oferită, dar și pentru faptul că în iarna acestui an, împreună cu colega sa, doamna Larisa Popescu-Chedic, directoarea Căminului cultural din satul Pătrăuții de Jos, ajutată de bibliotecara Maria Ștefureac și subsemnata, am organizat o întâlnire cu acești doi domni, care și-au prezentat cărțile, revistele, în prezența noastră și a membrilor ansamblului de dansuri „Mugurel” ce activează de mulți ani la acest cămin cultural. Sperăm că asemenea întâlniri vor mai organizate pe la liceele, bibliotecile și instituțiile culturale din ținutul nostru.

Următorul nostru popas cu o călătorie puțin mai lungă, l-am avut la casa lui Ionică Semeniuc, nonagenarul din Hrușăuții Volocii. Deoarece cu aproximativ o lună în urmă am fost personal și am vizitat acest muzeu vechi, autentic, cu obiecte de valoare, ce aproape nu se găsesc nicăieri în altă parte. Am dorit mult, ca domnii, care se interesează de asemenea lucruri, să viziteze această casă deosebită. Cu energia sa caracteristică, domnia sa ne aștepta în ograda căsuței sale, care are peste 100 de ani. La fel și obiectele vechi care pot fi văzute și admirate de toți. Vizitatorii au rămas încântați de cele văzute și descoperite aici. Nu voi spune prea multe, deoarece am scris mai detailat despre această casă-muzeu, de obiectele adunate și păstrate cu atâta grijă de dl Ionică Semeniuc, în ziarele și revistele online și tipărite. Toți împreună am mers și la muzeul din centrul satului, aflat într-o casă nouă din lemn, unde majoritatea obiectelor au fost donate tot de acest bun român și patriot al baștinei – Ionică Semeniuc. Lui de asemenea i-au fost lăsate cărți, reviste, iar dl Ioan Ițco i-a făcut cadou un mic tablou pictat de el însuși și o fotografie cu regele Decebal. Un gest nobil.
Peste tot am fost rugați să scriem câteva impresii în cărțile de vizită ale muzeelor. Chiar și domnul Ionică Semeniuc are o asemenea carte. I-am încredințat de astă dată acest lucru, scriitorului Andrei Breabăn. Noi ne-am pus doar semnăturile. Ca semn de recunoștință și amintire.
…Am avut cu adevărat o zi deosebită, petrecută în compania unor oameni deosebiți. Mi-au mulțumit sincer pentru că le-am organizat vizita respectivă. Domnul Ițco, care se ocupă toată viața cu turismul, cunoaște și iubește Bucovina noastră, a propus că va aduce grupuri de turiști pe la aceste, dar și alte asemenea muzee și locuri deosebite. Pe viitor, sperăm că vom putea vizita și muzeele de la Iordănești, Oprișeni, Hliboca, Suceveni, Dimca, cât și mănăstirile și unele biblioteci din ținut.
Asemenea evenimente ne ajută la consolidarea relațiilor cultural-turistice dintre cele două țări, dintre Sudul și Nordul Bucovinei, la cunoașterea mai profundă a ținutului natal, a locurilor de poveste, a oamenilor ce prin munca și strădania depusă fac ca trecutul să aibă viitor, ca să se păstreze vechile și frumoasele noastre tradiții și obiceiuri tradiționale. Îi așteptăm și altădată cu plăcere pe acești oameni deosebiți, dar și pe alții, dornici de a cunoaște locurile istorice, obiectivele culturale, totul ce ne leagă de acest frumos și mioritic plai – Bucovina.

Eleonora SCHIPOR
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
