Pe acest picior de plai
La 7 august 1940, Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste a adoptat Legea despre unele schimbări și completări în articolele 13, 23 și 48 din Constituția URSS, conform cărora teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene a fost împărțit între 23 de regiuni. Astfel a luat ființă regiunea Cernăuți, în componența căreia a intrat nordul Bucovinei, constituit din fostele județe Cernăuți, Storojineț și parțial Rădăuți, nordul Basarabiei (fostul județ Hotin) și Ținutul Herța, care a făcut parte din fostul județ Dorohoi al României. Peste trei luni, în ziua de 13 noiembrie același an, a fost emis Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al RSSU despre crearea raioanelor în regiunea noastră, conform căruia în ținut și-au început activitatea 14 raioane: Vașcăuți, Vijnița, Herța, Hliboca, Zastavna, Chelmenți, Chițmani, Noua Suliță, Putila, Sadagura, Secureni, Storojineț, Hotin și Cernăuți.
În conformitate cu împărțirea teritorial-administrativă a RSSU, la 1 septembrie 1946, raionul Herța era compus din 24 de consilii sătești, întrunind localitățile: Bairaky, Banceny, Boianivka, Bukivka, Velyka Buda, Velykosillea, Godynivka, Gorbova, Deakivți, Krupeanske, Culikivka, Lucovyțea, Lunca, Mala Buda, Mogylivka, Molnyțea, Petrașivka, Pidvalne, Poleana, Radgospivka, Ternavca, Tureatca, Hreațca, Țveahivka. Reiese că denumirile tradiționale ale satelor românești din fosta plasă Herța a fostului județ Dorohoi sunt schimbate în mod arbitrar până la apariția Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Ucrainene ,,Despre păstrarea denumirilor istorice, precizarea și reglementarea denumirilor consiliilor sătești și localităților din regiunea Cernăuți”, adoptat la 7 septembrie același an și publicat în ziarul regional ,,Radianska Bukovyna” pe data de 7 iunie 1947.
Volumul VIII al Cărții Durerii este consacrat localităților Mogoșești (Bairaky), Bănceni, Cotu-Boian (Boianivka) și Poieni-Bucovina (Bukivka).
La 1926-1932, conform documentelor de arhivă, localitatea Cotu-Boian era încadrată în comuna Horbova, plasa Herța, județul Dorohoi și dispunea de 77 gospodării țărănești, având 358 de locuitori de origine română. În perioada regimului totalitar stalinist au suferit persoanele: ANTONIUC Florea, născut în 1931; ANTONIUC Ioana, născută în 1908, țărancă; ANTONIUC Maria, născută în 1933; ANTONIUC Mihai, născut în 1941; ANTONIUC Viorica, născută în 1938; ISTRATE Gheorghe, născut în 1881, țăran; PÂNZARU Adela, născută în 1936; PÂNZARU Anica, născută în 1901, țărancă; PÂNZARU Elena, născută în 1891, țărancă; PÂNZARU Laura, născută în 1938; ROMANIUC Ilie al lui Mihai, născut în 1921, țăran, poseda studii primare. Primii zece români, în numărul cărora au intrat șase copii, vor fi duși în Siberia, în iunie 1941. Al unsprezecelea, Romaniuc Ilie al lui Mihai, a fost arestat de grănicerii sovietici din Detașamentul nr. 97 al Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS în ziua de 27 octombrie 1940. Pe data de 4 iunie 1941, Comisia Specială de pe lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS îl condamnă la 5 ani de detenție într-un lagăr bolșevic de muncă corecțională ,,pentru tentativa de trecere ilegală a frontierei de stat”.
Petru GRIOR,
directorul Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com