La 19 martie 1693, după moartea tatălui său, Dimitrie Cantemir a fost numit domn al Moldovei. Înalta Poartă nu l-a confirmat, astfel încât s-a întors la Constantinopol pentru a-şi continua studiile. Dimitrie Cantemir (1673-1723) a fost de două ori domn al Moldovei (1693 şi 1710 – 1711). Cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, om politic şi scriitor, Dimitrie Cantemir a fost primul român ales membru al Academiei din Berlin în 1714. În opera lui Cantemir, influenţată de umanismul Renaşterii şi de gândirea înaintată din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea.
La 19 martie 1912 s-a născut la Viena Marina Știrbei, aviatoare română de elită, supranumită „Prințesa Aviației Românești”. Marina a fost fiica prințului George Știrbei, fost ministru în Guvernul României, fost diplomat, descendentă dintr-un distins neam domnesc, nepoata lui George Valentin Bibescu, un foarte apreciat aviator la timpul său, și verișoara lui Constantin Cantacuzino, de asemenea un aviator de elită al României, distins în multe acțiuni militare aeriene, în al Doilea Război Mondial. După ce au ajuns comuniștii la putere, „Prințesa Aviației Românești” a fost deposedată de toate bunurile sale, inclusiv avionul ICAR, pe care îl pilota în misiuni sau pentru antrenament. Soțul a fost arestat, fără alt motiv decât acela că și el aparținuse unor distinse familii de pe vremuri și chiar Marina aflase că era urmărită, în vederea arestării. Deposedați de bunuri, ea și cei doi băieți, Constantin și Mihai, au fost nevoiți să trăiască din vânzarea puținelor lucruri pe care le mai aveau. În 1964, Marina a reușit să plece din România cu ajutorul bunei sale prietene Martha Bibescu. Temporar s-a stabilit în Anglia, iar mai târziu s-a mutat definitiv în Franța. Marina a murit la Paris, în 2001, la vârsta de 101 ani.
La 19 martie 1917, în București s-a născut Dinu Lipatti, pianist, compozitor și pedagog, considerat cel mai important pianist român, membru post-mortem (din 1997) al Academiei Române. Crescut într-o familie cu tradiție muzicală – tatăl său, Theodor, diplomat de carieră, studiase cu Pablo de Sarasate, mama, Anna era o excelentă pianistă. Naș de botez i-a fost George Enescu – i s-au recunoscut și cultivat din fragedă copilărie înclinațiile muzicale. A fost admis la Conservatorul din București, în 1934 a participat la concursul internațional de pian din Viena, unde i s-a decernat doar premiul doi. Faimosul pianist francez Alfred Cortot l-a invitat la Paris să-și continue sub conducerea sa studiile de pian la Ecole Nationale de Musique. Aici a luat și lecții de compoziție și de artă dirijorală. În 1936 a început cariera de pianist concertist cu o serie de concerte în Germania și Italia, reputația sa crescând cu fiecare apariție în public. La începutul celui de-al doilea război mondial a revenit la București unde a dat recitaluri de pian ca solist sau acompaniindu-l pe George Enescu. S-a stabilit în Elveția, a devenit profesor de pian la Conservatorul din Geneva, continuând cariera concertistică cu recitaluri sau ca solist în orchestre dirijate de Herbert von Karajan sau Alceo Galliera. A realizat în studio imprimări pe discuri. În timp ce se pregătea pentru un turneu în America s-a descoperit că suferea de leucemie. A urmat un tratament costisitor, ajutat de muzicieni ca Yehudi Menuhin, Igor Strawinski, Charles Munch care au contribuit cu mari sume de bani. La 16 septembrie 1950 a avut loc ultimul lui concert public, la Besançon. S-a stins din viață la 2 decembrie 1950, la Geneva.
La 19 martie 1930 s-a născut a celebra poetă ucraineană contemporană, reprezentanta generaţiei „şaizeciştilor”, Lina Kostenko. Născută în regiunea Kiev, Lina Kostenko o scurtă perioadă de timp a fost studentă a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cernăuţi, iar în 2009 ei i s-a acordat titlul de Doctor honoris causa a acestei instituţii de învăţământ. Lina Kostenko a semnat mai mult de 15 volume de poezii, a scris romanul „ Însemnările alienatului ucrainean”. După cum remarcă istoricul şi criticul literar notoriu, Ivan Dziuba, reprezentant al aceleiaşi generaţii a „şaizeciştilor”, acest roman al Linei Kostenko „este o cronică uimitoare a intelectualului în lumea absurdului – ucraineană şi planetară. Este de dorit şi foarte important ca acest roman să fie tradus şi în alte limbi, ceea ce ar însemna o posibilitate de a vedea Ucraina şi pe sine însăşi cu ochii unui ucrainean”. Pentru romanul istoric în versuri „Marusia Ciurai” Linei Kostenko i s-a decernat Premiul de stat „Taras Şevcenko”. În anul 2005 distinsa poetă a renunţat la titlul de „Erou al Ucrainei”, ceea ce este un caz nemaiîntâlnit. Prin aceasta ea a demonstrat că nu are nevoie de nici o „bijuterie politică”, pentru un poet adevărat cea mai de valoare este şi rămâne cuvântul artistic.
La 19 martie 2009 s-a stins din viață Ion Dolănescu, vestitul interpret de muzică populară românească. Ion Dolănescu s-a născut în 25 ianuarie 1944, în satul Perșinari, județul Dâmbovița. Îndrăgostit de cântec încă din copilărie, o asculta cu răsuflarea întretăiată pe Maria Lătărețu, cântând la radio. Ion Dolănescu a urmat chemarea cântului popular, având ca îndrumător o mare artista, Maria Tănase. Aceasta l-a observat pe Ion Dolănescu pe scena Casei de Cultură din Târgoviște, şi l-a încurajat să-şi urmeze cu tărie visul de a deveni un mare artist.
După moartea Mariei Tănase, destinul i-a scos în cale regina romanțelor, Ioana Radu, cea care avea să îi devină și o bună prietenă. În anul 1966 Ion Dolănescu a absolvit Liceul din Târgoviște și a urmat cursurile Școlii Populare de Artă. În 1966 el devine solist la ansamblul „Ciocârlia”.
Ion Dolănescu a cunoscut-o pe Maria Ciobanu la ansamblul “Ciocârlia” și a format împreună cu aceasta un cuplu atât pe scenă, cât și în viața reală timp de mai mulți ani, devenind unul dintre cele mai îndrăgite duete din muzica populară românească. Din relația celor doi a luat naștere Ionuț Dolănescu, acesta din urmă călcând pe urmele tatălui ca artist de muzică populară.
Cântecele lui Ion Dolănescu ilustrează trăirile artistului, bucuria, tristețea. Toate se regăsesc în melodiile cântate de artist precum și în expresivitatea interpretării acestora.
Evenimente istorice din ziua de 19 martie:
1826: S-a născut la Cernauca de lângă Cernăuţi Nicolae Hurmuzachi, om politic român, membru de onoare al Academie Române. A fost fiul marelui vornic bucovinean, Docsachi, şi frate cu Eudoxiu, Gheorghe, Alecu şi Constantin Hurmuzachi.
1895: Frații Auguste și Louis Lumière, de profesie fotografi, demonstrează pentru prima oară pe un ecran „imagini mișcătoare” folosind noua cameră cinematografică, recent brevetată de ei. Peste câteva zeci de ani, nu va mai exista în lume niciun oraș fără sală de cinema.
1953: S-a televizat pentru prima oară decernarea premiilor Oscar, acordate de Academia Americană de Film. Premiile au fost acordate celor mai apreciate producții, interpretări, montaje și celor mai apreciați actori, în roluri principale sau secundare.
1958: A fost creat Parlamentul European, ca for consultativ al Uniunii Europene.
1965: Moare fostul secretar general al Partidului Comunist din România Gheorghe Gheorghiu-Dej, lider absolut din 1947 până la moartea sa.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com