Străbună glie de la daci rămasă
Volumul VII al Cărții Durerii este consacrat localității Molnița din mândrul și istoricul Ținut al Herței. Conform informațiilor păstrate în documentele de arhivă, în perioada anilor 1940-1941, 1944-1947 au fost supuse persecuțiilor staliniste 29 de familii din satul Molnița, constituind 85 de martiri de origine română. În numărul lor au intrat 17 bărbați, 29 de femei și 39 de copii cu vârsta până la 16 ani. 11 persecutați aveau studii primare, 13 – nu știau carte. Sub securea dezmățului bolșevic au căzut 46 de țărani. Trei bărbați au fost arestați pentru motivul că erau ,,elemente care prezintă un pericol social”, doi — ,,pentru agitație antisovietică”, unul – pentru faptul că în perioada interbelică a fost ,,membru al unui partid contrarevoluționar” din România și o femeie — ,,pentru trecerea ilegală a frontierei de stat”. Lista deportaților este compusă din 78 de molniceni. Ei au fost încărcați în 20 de căruțe și transportați la gara feroviară din orășelul Noua Suliță. În rândul lor s-au aflat 11 bărbați, 28 de femei și 39 de copii. 75 de martiri duși în Siberia în iunie 1941 erau ,,rude cu unii trădători ai patriei”, care se găseau în rândurile Armatei Române sau în interiorul României ca refugiați. Nu este indicat motivul în privința a trei persoane deportate din Molnița. În locurile de exilare au murit patru molniceni, iar doi martiri au închis ochii pentru totdeauna în lagărele sovietice de muncă corecțională.
Aceste victime ale terorii roșii au constituit începutul tragediei care a căzut ca un blestem pe capetele molnicenilor, lăsând în urma ei lacrimi și durere. Se vor perinda cu duiumul greutățile colectivizării forțate a gospodăriilor țărănești, consecințele foametei din anii 1946-1947, organizate de către dictatura stalinistă, încorporările românilor în batalioanele sovietice de muncă și nimicirea lor în regiunile lacurilor Ladoga și Onega din Federația Rusă, arestările și condamnările la diferite termene de închisoare a oamenilor care nu puteau să achite statului cotele necesare de cereale prevăzute în carnetele de obligațiuni. Astfel, la începutul anului 1940, în satul Molnița, așezat în pitoreasca vale a Prutului istoric, trăiau cu dragoste de glie și credință în Dumnezeu, cu obiceiurile și tradițiile rămase din străbuni 3.000 de locuitori, mândri la chip și buni la suflet. În numărul lor intrau 600 de bărbați, 800 de femei și 1.600 de copii cu vârsta până la 16 ani. În bună înțelegere conviețuiau 2981 de oameni de origine română, 11 nemți și 8 evrei. În sat se aflau 400 de gospodării țărănești, o școală, șase prăvălii, o baie. Țăranii aveau 850 hectare de pământ, dintre care 726 de hectare erau terenuri arabile. În folosința satului se găseau cinci iazuri pline cu pește. Averea molnicenilor se compunea din 35 de cai, 180 de vite cornute mari, 63 de viței, 6 boi, un taur, 300 de porci, 800 de oi, 20 de stupi de albine, 60 de căruțe, 200 de pluguri, 160 de grape, două batoze. De instruirea copiilor de țărani se ocupau profesorii școlari, iar de sănătatea molnicenilor avea grijă un medic. După jumătate de secol de dominație sovietică, în 1991, în satul Molnița trăiau 1744 de locuitori, dintre care 1652 de oameni de origine română, 74 de ucraineni, 12 ruși și 6 persoane, naționalitatea cărora nu este indicată în documentele vremii. Populația satului s-a redus cu 1.056 de locuitori.
Despre anii de restriște prin care au trecut localitățile Ținutului Herța s-a scris și se va scrie cât timp vom avea istorie, fiindcă pentru cei de zi și de mâine, cei peste 70.000 de martiri ,,răpuși de gloanțe, epidemii și mizerie ne sunt rubedenii și înaintași”. Svetlana Aliluyeva, fiica lui Stalin, menționa: ,,Comunismul este epoca despotismului fără limite, a terorii sângeroase, a dezastrelor economice, unul mai cumplit decât altul, a celui mai pustiitor dintre războaiele pe care le-a cunoscut omenirea și a unei reacțiuni ideologice fără precedent în istorie”.
Martirii satului Molnița: ALEXA Anica a lui Dumitru, ALEXA Constantin al lui Ion, ALEXA Dumitru al lui Ion, ALEXA Gheorghe al lui Ion, ALEXA Vasile al lui Ion, ALUCHI Alexandru al lui Ion, ALUCHI Ilie al lui Sandu, ALUCHI Maria a lui Sandu, ALUCHI Nicolae al lui Constantin, ALUCHI Petru al lui Sandu, ALUCHI Sandu al lui Toader, ALUCHI Zinovia a lui Toader, AMIHALACHIOAIE Saveta a lui Ion, AMIHALACHIOAIE Vasile al lui Ion, AMIHALACHIOAIE Victoria a lui Ion, AXINTE Ilinca, BEZUS Aglaia a lui Gheorghe, BEZUS Alexandru al lui Ion, BEZUS Constantin al lui Ion, BEZUS Elena a lui Ion, BEZUS Georgeta a lui Ion, BEZUS Mihai al lui Ion, BOINCEANU Aglaia a lui Gheorghe, BUJOR Maria, BUNDUC Aglaia a lui Gheorghe, BUNDUC Dumitru al lui Ion, BUNDUC Eugenia a lui Dumitru, BUNDUC Mircea, CAPRĂ Dumitru al lui Mihai, CAPRĂ Mihai al lui Gheorghe, CAPRĂ Saveta a lui Vasile, CATARGIU Dochița a lui Ion, CATARGIU Constantin al lui Constantin, CERCUN Haralambie al lui Ananie, CIORNEI Domnica a lui Vasile, COJOCARU Aglaia a lui Vasile, COJOCARU Anica a lui Dumitru, COJOCARU Constantin al lui Vasile, COJOCARU Elena a lui Vasile, COJOCARU Ilie al lui Ilie, COJOCARU Maria a lui Vasile, COJOCARU Veronica a lui Vasile, GAFU Constantin al lui Nicolae, GAFU Dumitru al lui Ananie, GAFU Ion al lui Ananie, Gafu Maria a lui Ion, GAFU Minodora a lui Ananie, GOCIU Aurel, GOCIU Catinca a lui Toader, GOCIU Elena a lui Toader, GOCIU Gheorghe al lui Toader, GOCIU Ion, GOCIU Toader al lui Dumitru, GOCIU Victoria, GRĂDINARU Aglaia a lui Ilie, GRĂDINARU Anghelina a lui Vasile, GRĂDINARU Ilie al lui Ilie, GRĂDINARU Maria a lui Ilie, GRĂDINARU Pavel al lui Ilie, HĂIDULEANU Maria a lui Ion, HĂIDULEANU Victoria a lui Vasile, HRIHOR Ilie, HUȚANU Vasile al lui Ilie, MALANCĂ Aglaia a lui Gheorghe, MALANCĂ Elena, MALANCĂ Elena a lui Petru, MALANCĂ Eleonora a lui Petru, MALANCĂ Eugenia a lui Mihai, MALANCĂ Grigore al lui Mihai,
MALANCĂ Petru al lui Petru, MALANCĂ Saveta, MALANCĂ Saveta a lui Ion, PLĂTICĂ Aglaia a lui Gheorghe, PLĂTICĂ Anica a lui Iordache, PLĂTICĂ Ion al lui Gheorghe, PLĂTICĂ Ion al lui Savelie, PLĂTICĂ Magdalina a lui Petru, PLĂTICĂ Maria a lui Gheorghe, PLĂTICĂ Maria a lui Vasile, PLĂTICĂ Saveta a lui Toader, VÂNTU Adela a lui Dumitru, VÂNTU Elena a lui Dumitru, VÂNTU Maria a lui Dumitru
VÂNTU Maria a lui Dumitru, VIERU Gheorghe al lui Vasile.
Martirii au rămas în amintirea domoală a visului, în ceața ușoară a dimineții, în lumina palidă a stelelor, în rugăciunea nocturnă a cucuvelelor, în gingașa melodie a privighetorii.
Martirii au rămas în flacăra plăpândă a lumânării, în florile primăverilor, în doina frunzelor de aramă, în vocea ierbii, în murmurul izvoarelor spuzite de dor.
Martirii au rămas în melancolia nopților cu lună, în farmecul apusurilor aurii, în lacrima trecutului, ca un omagiu.
Petru GRIOR,
directorul Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți