Ei au pornit spre Siberia la începutul verii
În perioada interbelică satul Bănceni a făcut parte din comuna Horbova, plasa Herța, județul Dorohoi al României. La 1930, această localitate avea 535 de locuitori de origine română. În 1932, în satul de pe malul Prutului erau 124 de gospodării, 2 întreprinderi comerciale și industriale.
La 1 ianuarie 1941, localitatea Bănceni avea 155 de gospodării țărănești, toți locuitorii, în număr de 585 de oameni, erau români, dispunând de 305 hectare de pământ. Sătenii țineau 45 de cai, 131 de vaci, 30 de viței, patru boi, doi tauri, 115 porci, 200 de oi, 30 de stupi de albine. În proprietatea țăranilor se găseau 20 de pluguri, 25 de grape, 17 căruțe. În sat se afla o școală și un magazin. La 1 ianuarie 1992, în această așezare românească din Valea Prutului trăiau 706 locuitori, dintre care 675 erau de origine română, 16 ucraineni, 10 ruși și 5 polonezi. În perioada sovietică populația satului a crescut cu 121 de locuitori.
În ziua de 29 iunie 1940, țăranii au ieșit din casele lor ca să vadă coloana de tancuri cu steluțe roșii, care ținea calea spre orașul Herța. Unii priveau cu admirație la mașinile blindate din pieptul cărora ieșea un vuiet înfiorător, alții cu groază, copiii au început să plângă, iar femeile să-și facă semnul crucii. În inimile oamenilor s-a strecurat o umbră de frică și mulți în prima noapte după cele văzute n-au putut să închidă ochii. Despre imperiul lui Stalin prin sat au circulat multe zvonuri, unul mai înfricoșător decât altul, însă țăranii, ocupați cu grijile lor, nu le acordau mare atenție. Din când în când, în zilele de sărbătoare, bărbații se adunau la crâșmă și la un pahar cu vin își dezlegau limba, aducându-și aminte de cuvintele unor deputați din județul Dorohoi, care cutreierau satele în preajma alegerilor parlamentare. Acești politicieni povesteau și despre teroarea dezlănțuită în Uniunea Sovietică, despre fărădelegile săvârșite în prima țară socialistă din lume, însă țăranii zâmbeau pe sub mustață și înțelegeau prea bine că oratorii doresc să câștige voturile lor. Până la Nistru, unde se afla hotarul sovietic, era departe și oamenii își căutau de treburi.
Dar iată că au venit alte timpuri. Au început arestările și bocetele. În fruntea satelor românești au ajuns reprezentanți trimiși de la Cernăuți, care știau câte un cuvânt românesc. Au primit ajutor din partea unor localnici, care au început să servească cu bucurie regimul totalitar. Urmașii lor vor deveni mai târziu comuniști înflăcărați și ateiști convinși, consacrându-și energia lor clocotitoare cauzei ,,slăvitului partid comunist”.
Unii dintre bărbații satului Bănceni de vârsta militară au fost încorporați, la finele anului 1939 și începutul lui 1940, în unitățile Armatei Române. Bunăoară, au pornit la concentrare Ștefan Avrumuțoaie, Dumitru Banciu, Ilie și Chirică Nistor, Gheorghe Soroca. Au pornit fără să-și dea seama că-și iau rămas bun de la ai casei pentru totdeauna. Când s-au întors pe la vetrele lor, au găsit casele pustii. 13 familii au fost sculate în miez de noapte. Au fost trezite din somn de loviturile insistente în uși și ferestre. Când se trăgea zăvorul la o parte, în prag apăreau militari și civili, străini și cunoscuți, enkavediști și activiști, ruși și români, păgâni și creștini, comuniști cu carnete și fără de carnete, însă toți călăi. În pragurile caselor au apărut criminalii de diferite naționalități. Au venit cu cuțitele la brâu și cu armele de foc în mâini. Cu înjurături rostite în mai multe limbi, cu amenințări și răcnete săbatice au scos copilași din așternut. 45 de suflete nevinovate au apucat drumul pătimirilor, drumul spre Siberia: AVRUMUȚOAIE Ana a lui Ștefan, AVRUMUȚOAIE Mihai al lui Ștefan, AVRUMUȚOAIE Valeria a lui Gheorghe, AVRUMUȚOAIE Viorel al lui Ștefan, AVRUMUȚOAIE Viorica a lui Ștefan, BANCIU Elena a lui Dumitru, BANCIU Elena a lui Dumitru, BANCIU Georgeta a lui Dumitru, BANCIU Teodora a lui Dumitru, BUJOR Gheorghe al lui Vasile, BUJOR Maria a lui Nicolae, BUJOR Natalia a lui Tănase, BUJOR Tănase al lui Vasile, COSTACHE Anica a lui Gheorghe, CUCOȘ Elena, MURARU Gheorghe al lui Ilie, NISTOR Ancuța a lui Vasile, NISTOR Fănică al lui Ilie, NISTOR Filareta a lui Chirică, NISTOR Gheorghe, NISTOR Ion al lui Ilie, NISTOR Lența a lui Nicolae, NISTOR Magdalina a lui Chirică, NISTOR Maria a lui Chirică, NISTOR Măriuca a lui Ion, NISTOR Paraschiva a lui Ananie, NISTOR Ștefan al lui Ion, NISTOR Toma al lui Chirică, NISTOR Virginia a lui Ilie, SOROCA Adam al lui Gheorghe, SOROCA Elena a lui Gheorghe, SOROCA Leontina a lui Nicolae, TOMAGU Alexandrina a lui Ilie, TOMAGU Elena, TOMAGU Elena a lui Haralambie, TOMAGU Gheorghe al lui Haralambie, TOMAGU Gheorghe al lui Ion, TOMAGU Haralambie al lui Ion, TOMAGU Maria a lui Gheorghe, TOMAGU Maria a lui Haralambie, TOMAGU Maria a lui Nicolae, TOMAGU Natalia a lui Haralambie, TOMAGU Victoria a lui Gheorghe, TOMAGU Virginia a lui Ilie, TOMAGU Zenovia a lui Gheorghe.
Românii au pornit spre Siberia la începutul verii, când soarele stă în amiază și dorești să te scalzi în verdele câmpului, în florile șesului, să te îmbrățișezi cu vântul hoinar, să te săruți cu albastrul cerului, să asculți freamătul codrului, unde fagii seculari își mărturisesc gândurile, să auzi șoapta grâului, când spicul se închină spicului, fiind cuprins de sentimentul norocului, ca un copil. Ei au pornit la începutul verii.
Petru GRIOR,
directorul Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com