E greu de descris impresiile unei întâlniri aparent obișnuite, care ne așteptam să se încheie în cel mult două ceasuri cum țin de obicei acțiunile culturale de acest gen. Cel puțin noi sucevenii eram puși pe grabă din cauza vremii încă nefavorabile din aceste ultime zile de iarnă care și-a întins peste câmpul încă înghețat pânza cernită de ceață și nu voiam să ne prindă noaptea cu ea deasupra noastră la drum.
Acțiunea a avut loc din inițiativa și sub directa coordonare a profesorului Ioan Ițco, un om cu un suflet deosebit, o personalitate proeminentă a turismului și culturii, iubit deopotrivă de bucovinenii din sudul și din nordul Bucovinei, atât de români cât și de ucraineni, fiind omul care a militat și continuă să susțină cu o energie mai degrabă de tânăr înfocat decât a unui om ajuns la o vârstă frumoasă, la care alții stau pe prispa casei la un pahar de vin cu vecinii.
E cu atât mai demn de apreciat cu cât și-a dat toată silința să-și respecte promisiunea și să ia parte la această întâlnire în condițiile în care, cu o zi înainte i s-a defectat mașina și nu avea cu ce se deplasa. Graba cu care i-a sărit în ajutor omul de afaceri Costel Ungurașu, un alt iubitor al culturii și al acțiunilor organizate de profesorul Ioan Ițco denotă dragostea și respectul de care acesta se bucură în toate mediile din nordul României, atât a oamenilor de cultură, a celor din turism și din lumea afacerilor. Costel Ungurașu a vorbit cu un prieten din orașul Siret care la orele 7.00 se afla în fața casei din Câmpulung Moldovenesc a profesorului Ioan Ițco pe care l-a dus până în centrul comunei Margina, de unde l-am preluat și am continuat împreună călătoria. Nu pot să nu evidențiez și susținerea oferită și de omul de afaceri Dumitru Morhan din Budineț care, la fel ca de fiecare dată ne-a sărit în ajutor cu apă minerală și dulciuri pentru această întâlnire. Lor li se alătură un alt om deosebit, omul de afaceri Teo Haucă din Rădăuți, care nu doar că a luat parte la întâlnire dar s-a oferit să sponsorizeze personal un set de cărți pentru biblioetca școlii din Budineț.
Întâlnirea de la Școala gimnazială din Budineț continuă seria altor acțiuni culturale desfășurate de profesorul Ioan Ițco în comuna Ciudei, Galeria Oamenilor de Seama, realizarea prin eforturile și strădania sa a bustului academicianului Grigore Bostan care stă cu demnitate la intrarea în școală. Conlucrarea cu oamenii de afaceri din toată Bucovina este un exemplul al respectului și prețuirii de care se bucură profesorul Ioan Ițco în rândul lor.
Porniți cu acest gând la drum am poposit mai întâi la Primăria comunei Ciudei unde am fost primiți de domnul Anatol Pițul, primarul comunei Ciudei, care ne aștepta împreună cu două doamne din conducerea Secției de învățământ a Regiunii Cernăuți cu care am avut un dialog foarte fructuos privind modul în care se desfășoară educația copiilor în Ucraina începând cu anii de grădiniță până la cei de liceu și evoluția în ultimii ani a învățământului în limba română. Am rămas impresionați să aflăm de grija autorităților ucrainene față de copiii de la grădiniță care se bucură de un program prelungit de până la 10 ore pentru ca părinții să-și vadă liniștiți de treburile zilnice pe care le au și mai ales, că statul le oferă 4 mese pe zi, același interes fiind manifestat și față de copiii din primele clase care beneficiază de mese gratuite și transport gratuit pentru cei care locuiesc la distanță. Domnul Anatol Pițul a ținut să evidențieze sprijinul pe care l-a obținut de la o firmă din România care i-a pus gratuit la dispoziție generatoare pentru producerea de energie electrică la mai multe școli din comună, rezolvând astfel o problemă deosebit de stringentă determinată de războiul nemilos care a lovit Ucraina.
Activitățile au continuat la Școala gimnazială Grigore Bostan din Budineț care funcționează într-un vechi conac boieresc de peste 300 de ani, o clădire cu o arhitectură deosebită, bine conservată prin grija cadrelor didactice care o întrețin, având și un nume sonor, cel al academicianului, poetului și prozatorului Grigore Bostan care s-a născut în satul Budineț și a învățat în această școală, continuând studiile la Cernăuți și apoi la Kiev, unde avea să-și dea și doctoratul, după cum ne-a povestit cu o voce caldă și mângâietoare doamna Floarea Andrieș, sora academicianului care nu numai că este în viață, dar este chiar profesoară la această școală unde predă gramatica limbii române.
Personalitate deosebită nu numai a școlii din Budineț, ci a tuturor etnicilor români din nordul Bucovinei, Grigore Bostan este cărturarul care a militat și căruia i se datorează introducerea în anul 1991 a grafiei latine în locul celei chirilice în scrierea în limba română, o mare victorie pentru școala românească, repusă pe făgașul ei firesc. Poate nu întâmplător Grigore Bostan a învățat în școala care cândva a aparținut unui renumit medic român care a scos în anul 1790 prima carte de medicină în limba română din Bucovina, în condițiile ocupației austro-ungare a acestei provincii românești. Și tot din Regiunea Cernăuți, respectiv din orașul Herța, este originar Gheorghe Asachi, care a introdus limba română în învățământ, a scos prima revistă în limba română și tot lui i se datorează folosirea limbii române în reprezentările de teatru. Trei mari genii ale culturii române care în momente istorice diferite au venit în întâmpinarea cerințelor vremii în care trăiau și au reușit nu doar să le asculte ci și să le dea răspunsul potrivit, dând viață voii neamului lor pe care l-au înțeles și cu care s-au identificat. Toate cele trei momente din istoria scrisului românesc pot fi considerate adevărate revoluții care au produs schimbări fundamentale în evoluția culturii române, cel din urmă datorându-se nimănui altul decât celui care a dat numele școlii din satul Budineț în fața căreia profesorul Ioan Ițco, coordonatorul acestei acțiuni, ca a multor altele, a luat inițiativa realizării unui bust a academicianului, lucrare finanțată prin Fundația Ioan Ițco.
Coincidențele nu se opresc aici, din delegația suceveană a făcut parte un colectiv de cadre didactice de la mai multe școli din comuna Zamostea condus de doamna Corina Beldianu, coordonatoarea Școlii primare Ciomârtan, comuna Zamostea, într-un cadru solemn și deosebit de prietenesc realizându-se înfrățirea între cele două școli care încă de la prima vedere par a fi surori, ambele au fost la origine conace boierești, ambele au o înfățișare impunătoare, păstrând în mare parte arhitectura impozantă cu care vin din veacurile trecute, ambele au colective egale de cadre didactice, câte 21 la fiecare școală, având și un număr apropiat de elevi, ca toate aceste coincidențe să fie completate cu promisiunea făcută de doamna Corina Beldianu în cuvântul luat pentru a pecetlui înfrățirea celor două instituții de învățământ că în prima parte a lunii martie va pune în discuția Consiliului Director propunerea profesorului Ioan Ițco ca și Școala gimnazială din satul Ciomârtan să poartă numele fiului satului, scriitorul Andrei Breabăn.
Trebuie să scot în evidență primirea deosebită pe care ne-a făcut-o directoarea școlii Grigore Bostan din satul Budineț, un om de o ospitalitate deosebită, care ne-a întâmpinat cu pâine și sare la intrarea în școală, fiind însoțită de mai multe cadre didactice și doi copii minunați îmbrăcați în straie populare având în mâini un colac tradițional învelit într-un prosop național, deosebit de frumos. După ce ne-au condus prin toate încăperile școlii, făcând câte un popas în fiecare din ele pentru a ne transpune în vechea destinație a odăilor conacului boieresc, impresionându-ne cu poveștile lor fermecătoare care pentru câteva momente au trezit la viață fantomele trecutului, a căror prezență o simțeam în preajmă, am coborât în vechea sală de bal unde boierii dau petreceri la care invitau prieteni din împrejurimi, acum o sală spațioasă în care ne-am așezat la un șir de mese dispuse în careu urmărind cu sufletul la gură un minunat spectacol artistic oferit de mai mulți copii, elevi ai școlii, îmbrăcați și ei în port național. Am fost cu toții fascinați de vocile minunate ale acestor copii care au pus suflet în interpretarea melodiilor cu care ne-au încântat mai bine de jumătate de ceas, ca apoi să punem în discuție problemele pentru care am organizat întâlnirea, începând cu înfrățirea între cele două școli, continuând cu prezentarea de către profesorul Ioan Ițco a revistei Dacia Străbună și a ultimelor cărți scoase despre activitățile noastre culturale, un accent deosebit fiind pus pe Galeria oamenilor de Seamă pe care am vizitat-o la Căminul Cultural din comuna Ciudei, urmând să facă o alta, a Oamenilor de Seamă de pe Valea Siretului, care va fi amplasată în comuna Zamostea, în colaborare cu energica profesoară Corina Beldian. În selectarea și prezentarea oamenilor de seamă un rol deosebit îl va avea în continuare întărirea legăturilor între oamenii de afaceri cu oamenii de cultură, nu întâmplător la această întâlnire a fost prezent omul de afaceri din Rădăuți, domnul Teo Haucă, un susținător activ al acțiunilor culturale ale profesorului Ioan Ițco și a colaboratorilor săi.
În cadrul întâlnirii am prezentat și cele zece volume din Epopeea Ștefaniană „Cavalerii Crucii”, cu prezentarea unor date relevante despre aceste cărți cât și despre activitatea mea ca scriitor și ziarist, cu referiri la sprijinul oferit de profesorul Ioan Ițco în organizarea acțiunilor de promovare a lucrărilor realizate până în prezent.
În același cadru am urmărit expoziția de cultură a cunoscutului pictor Ioan Botnar din Rădăuți, care și-a prezentat lucrările și a expus proiectele de viitor, încheind activitățile cu un moment emoțional, prima expoziție de pictură a profesoarei Mirela Airinei, profesor coordonator al grădiniței din comuna Zamostea, dar și a profesorului Ioan Ițco, cei doi fiind apreciați pentru tablourile expuse, fiind încurajați să-și continue munca pentru a putea organiza noi expoziții în viitor. Pictorul Ioan Botnar și-a oferit susținerea pentru doamna Mirela Airinei, prin sfaturi și lecții de pictură. Toți participanții la acțiune au apreciat propunerea lui Ioan Botnar de a se relua Festivalul Prosopului, simbol al tradițiilor și prieteniei, în jurul căruia țăranii se adunau la nunți, înmormântări, Parastase și sărbători, acel prosop frumos ornamentat prin îndemânarea harnicilor gospodine, folosit la toate ritualurile de strămoșii noștri. Doamna Corina Beldianu s-a oferit să-și folosească tinerețea și energia creatoare pentru ca împreună cu profesoarele tinere din colectivul de cadre didactice a școlii să umble prin satele din Bucovina de unde să adune prosoape populare, atât ale românilor, cât și ale ucrainenilor pentru a fi expuse într-un muzeu al prieteniei între cele două popoare și un pios omagiu adus datinilor străvechi ale strămoșilor noștri.
În nordul Bucovinei, în realizarea acestui festival, în afara cadrelor didactice ale Școlii gimnaziale Grigore Bostan se va implica o altă veche colaboratoare a profesorului Ioan Ițco. Este vorba de doamna Victoria Costinean, profesoara de istorie și muzică, colaborator științific la Muzeul sub aer liber din Cernauți, folcloristă și etnografă, autoare de cântece, lucrări științifice, publicații în reviste de specialitate, a scos cartea ,,Repere ale culturii romanilor de pe Valea Siretului, Storojinet-Ucraina (folclorul de nunta, costumul popular, țesăturile…)”. În anul 2000 înregistrează albumul muzical ,,Di dor mult ii greu pomántu». Laureată a concursurilor din Ucraina și a multor concursuri internaționale, doamna Victoria Costinean este interpretă de cântec autentic din nordul Bucovinei; întemeietoarea și coordonatoarea Ansamblului-model etno-folcloric ,,Izvoraș» fondat în anul 1981, fiind până azi unicul ansamblu care prezintă folclorul și costumul popular autenic. În anul 2014 în urma atestării, a fost numit de către Centrul metodic bucovinean de pe lângă Administrația Regionala cel mai bun ansamblu folcloric de copii din regiunea Cernăuți. Pentru rezultatele sale a primit numeroase premii între care ale Uniunii Scriitorilor din Bucovina (Suceava), premiul ,,Etnos» București ca neasemuită interpretă de cântece de înstrăinare , „Maestru în Arte al Ucrainei”, etc.
Studii: Liceul de Arte, Universitatea de Stat din Cernăuți, facultatea de istorie, Universitatea
Tehnica Cluj-Napoca-Baia Mare, specialitatea Etnologie; doctorat la Institutul de Etnografie și Folclor ,,Constantin Brailoiu», București
Când s-a încheiat întâlnirea care părea să nu se mai termine, fiind o atmosferă atât de primitoare și ospitalieră, cu oameni minunați și sufletiști, fiecare parcă ar mai fi avut ceva de spus și nu ne-am fi dat despărțiți, privind ceasurile ne-am speriat văzând cum a zburat pe lângă noi timpul, cele două ceasuri programate s-au transformat în aproape șase ore, cerul ascunzând sub perdeaua lui de nori soarele care deja se pregătea să meargă la culcare.
Ne-am luat rămas bun cu lacrimi în ochi și cu chipurile senine, fericiți că am găsit noi prieteni cu care vom conlucra pe viitor.
Andrei BREABĂN,
scriitor, Suceava
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com