Celebrat la 1 martie, Mărţişorul reprezintă renașterea naturii, iubirea și norocul. Tradiția cuprinde șnurul alb-roșu (iarnă-vară, puritate-viață) și legende precum sacrificiul pentru eliberarea Soarelui sau lupta dintre Primăvară și Baba Dochia, fiind purtat ca amuletă pentru sănătate și prosperitate.
Mărțișorul este un mic obiect prins într-un șnur alb cu roșu, care este oferit pe 1 martie ca un simbol al sosirii primăverii. Acesta apare în tradiția românilor și a popoarelor învecinate (în Bulgaria, Albania și în Macedonia). Deși originile Mărțișorului nu sunt cunoscute exact, specialiștii spun că acest simbol are origini daco-tracice, însă prezintă și influențe romane. Tradiția Mărțișorului este legată de sărbătorirea Anului Nou, care începea atât la romani, cât și la geto-daci la 1 martie. Astfel, strămoșii noștri ofereau Mărțișorul de Anul Nou (la 1 martie) împreună cu urări de bine, sănătate, bucurii și dragoste.
Cercetările arheologice au scos la iveală amulete asemănătoare cu Mărțișorul datând de acum cca. 8 000 ani. Aceste amulete erau formate din pietricele vopsite în alb și roșu și erau purtate la gât.
Semnificația Mărțișorului
Mărțișorul este considerat simbolul renașterii naturii și marchează venirea primăverii. Acesta este confecționat dintr-un fir alb și unul roșu, cele două culori fiind deschise interpretărilor.
Unele semnificații ale firului roșu sunt: exprimă iubire, protejează de rele, reprezintă vara, aduce aminte de anumite sacrificii. La rândul său, firul alb semnifică puritate și energie, pace și reprezintă iarna. Prin urmare, șnurul alb-roșu al Mărțișorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.
Legenda Mărţişorului
Există mai multe legende ale Mărțișorului, dar și diverse variații ale acestora. Una dintre cele mai populare este legenda „Voinicul care a eliberat Soarele”. Se spune că Soarele a luat chipul unui băiat tânăr și frumos și a coborât într-un sat la horă. Acesta însă a fost răpit de un zmeu și închis într-o închisoare. Întreaga lume s-a întristat: păsările nu mai cântau, izvoarele s-au oprit din curgere, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu avea curajul să îl înfrunte pe zmeu. Într-o zi, un tânăr voinic s-a hotărât să plece să salveze Soarele. Se spune că drumul tânărului a durat 3 anotimpuri: vara, toamna și iarna. Într-un sfârșit, acesta a ajuns la castelul zmeului și au început lupta. S-au luptat ei zile în șir, până când zmeul a fost înfrânt. Slăbit de puteri și rănit, tânărul voinic eliberă Soarele. Acesta se ridică pe cer înveselind din nou lumea. Drept urmare, natura a reînviat și oamenii s-au bucurat. Tânărul voinic însă nu ajunse să vadă primăvara. Fiind rănit, sângele lui roșu se scurse pe zăpada albă. Când zăpada se topi, răsăriră din pământ flori albe: ghioceii, vestitorii primăverii. De atunci, oamenii împletesc două fire: unul alb și unul roșu și le oferă celor apropiați.
Există şi alte legende populare care explică originea șnurului alb-roșu:
Legenda Babei Dochia: Baba Dochia, o bătrână care a urcat oile la munte la începutul primăverii. Ea a tors firul Mărțișorului în timpul urcării, care simbolizează firul anului, împletind zilele reci cu cele calde.
Lupta Primăverii cu Iarna: Într-o poiană, Zâna Primăverii încerca să ajute un ghiocel să iasă din zăpadă. Iarna a trimis ger pentru a-l distruge. Primăvara încercând să protejeze ghiocelul, s-a rănit la deget, iar sângele cald a căzut pe zăpada albă, readucând floarea la viață și marcând victoria vieții.
Simbolica culorilor și tradiții
- Alb și roșu: Firul împletit reprezintă unitatea contrariilor: albul simbolizează puritatea zăpezii, pacea și iarna, în timp ce roșul semnifică pasiunea, viața, forța soarelui și vara.
- Purtare și semnificație: Mărțișorul se poartă de fete și femei la începutul primăverii ca un talisman, aducând noroc, sănătate și protecție împotriva deochiului. Mărțișorul se oferă în dar persoanelor dragi în data de 1 martie, ca să le aducă noroc și sănătate. Mărțișorul se poartă în piept sau agățat de încheietura mâinii. În unele zone Mărțișorul este purtat până la sosirea cocorilor, apoi se arunca în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.
- Obiceiul final: Tradiția spune că Mărțișorul se poartă toată luna martie, apoi se agață într-un pom înflorit pentru a aduce belșug, unii oameni punându-și o dorință în acel moment. În alte zone, copiii purtau Mărţişorul 12 zile la gât, iar apoi îl atârnau de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomul era roditor, însemna că şi copilul va avea o viaţă prosperă. (Twinkl.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com