De pe meleagurile herțene (II)
Câteva din personalitățile de viță bucovineană, incluse în cartea lui Ion Bahnarel „100+1… personalități basarabene cu rădăcini bucovinene” au cunoscut, împreună cu familiile lor, urgiile deportărilor staliniste. Este și cazul lui Gheorghe Spataru, născut în satul Humaria (Horbova). În 1947 el evadează din rezervația stalinistă, cu legenda că ar fi rămas orfan de mamă și tată și se întoarce în satul natal. A obținut studii superioare la Universitatea de Stat din Chișinău (1956-1961). Are o vastă și valoroasă operă de folclorist – peste 400 de lucrări științifice, 5 monografii. Doctor în etnografie, până în ultima zi a vieții sale (1998) a fost colaborator principal la Muzeul de Etnografie și Științe Naturale. Meritul remarcabil al lui Gheorghe Spataru constă în aceea că el a demonstrat documentar valabilitatea și răspândirea dramei populare laice și acolo, unde soarta i-a aruncat pe români în spațiul enorm al imperiului roșu.
Un alt fiul al satului Horbova, Viorel Bahneanu, și-a făcut studiile la Institutul Politehnic „Serghei Lazo” din Chișinău, devenind inginer-constructor. Și-a adus aportul la urbanizarea și extinderea municipiului Chișinău. Printre obiectivele importante proiectate de Viorel Bahneanu se numără reconstrucția Mănăstirii Căpriana din raionul Strășeni, precum și reconstrucția Sălii de Orgă din municipiul Chișinău. A participat activ la elaborarea și promovarea legislației naționale în domeniul arhitecturii și construcțiilor. Multe din planurile sale au rămas în proiect, deoarece s-a stins din viață la o vârstă prematură, de 41 de ani.
Un nume cunoscut în Moldova și străinătate este cel al horboveanului Vladimir Zolotarevschi, profesor universitar, doctor habilitat în științe fizico-matematice. A absolvit Facultatea de Fizică și Matematică a Universității de Stat din Chișinău, unde a rămas să-și desfășoare activitatea de pedagog și savant pe parcursul a 35 de ani. După moartea sa, în anii 2004 și 2005 au fost organizate și desfășurate două conferințe științifice internaționale în memoria profesorului universitar Vladimir Zolotarevschi, care a pregătit 10 doctori în matematică.
Și-a ales profesia de matematician și Sergiu Tutunaru, născut la Herța și absolvent al Universității de Stat din Moldova. Și-a început activitatea științifică și didactică tot la această instituție de învățământ. În 1993 obține titlul de doctor în științe fizico-matematice. Din 1997 și până în prezent este angajat la Academia de Studii Economice din Moldova. A participat în menajamentul activ cu peste 10 proiecte naționale și internaționale în domeniul dezvoltării economiei digitale.
Își au personalități vestite în Moldova și micile localități de pe meleagurile herțene. Originar din Slobozia este Ștefan Andronic. După studiile la Școala Normală cu profil muzical din Cernăuți, urmează Conservatorul „Gavriil Muzicescu” din Chișinău, Catedra dirijat coral. În anul 1979, la Școala nr.11 „Ion Creangă” din Chișinău a creat corala „Vocile Primăverii”, care a devenit cel mai prestigios cor de copii din Republica Moldova. Din 1975 a început colaborarea valoroasă cu poetul Grigore Vieru, care a devenit părintele spiritual al „Vocilor Primăverii”. Împreună cu Grigore Vieru și compozitoarea Iulia Țibulschi a transpus pentru corul de copii mai multe creații instrumentale ale compozitorilor clasici. Repertoriul coralei include circa 400 de piese de diverse genuri. Multe dintre ele sunt înregistrate în Fonoteca de Aur a Radioteleviziunii din Republica Moldova.
Are rădăcini în Ostrița Herței și muzicianul Alexandru Samoilă, deși a văzut lumina zilei în Siberia, în regiunea Tomsk, unde au fost deportați părinții săi. În 1956, în vârstă de șase ani, se întoarce la baștina părinților numai cu mama și bunica. Își face studiile la Școala de muzică din Cernăuți, apoi la Conservatorul din Leningrad. În anul 1979 Alexandru Samoilă se stabilește la Chișinău și în scurt timp devine ilustru muzician de talie europeană, prim-dirijor al Operei Naționale. A evoluat pe cele mai mari scene ale lumii, fiind recunoscut unanim drept un dirijor de excepție. Alexandru Samoilă poartă titlul de Artist al poporului, este laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova. Autorul cărții, Ion Bahnarel, folosește o citată semnificativă a lui Alexandru Samoilă: „Muzica cea mare este legată de Puterea cerească, de Creatorul Lumii, de aceea, probabil, ea îl ajută să treacă peste multe obstacole, îl vindecă chiar și atunci când se îmbolnăvește”.
Din Fundoaia s-a dus să obțină studii superioare la Chișinău Pantelei Sandulachi. El a fost înmatriculat la Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Moldova. Și-a început activitatea științifică la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei, unde a susținut și doctoratul. Pantelei Sandulachi a fost un mare luptător pentru independența țării, parlamentar în primul Parlament al Moldovei independente. Consăteanul său, Gheorghe Sandulachi, a absolvit Universitatea Tehnică din Chișinău. A activat în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, precum și în ramura metrologiei.
Constantin Lis din Becești a absolvit Școala de Miliție din Chișinău și a activat în mai multe organe de interne ale republicii. Colonelul Constantin Lis, în perioada războiului de apărare a Independenței Republicii Moldova, s-a aflat în primele linii de apărare. Specialist în drept este și Mihai Lupu, originar din satul Pilipăuți. A absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. Este membru al Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova, membru al Comisiei de reformare a organelor de drept în Republica Moldova.
Din localitatea Buda Mare s-au afirmat în Moldova doi cunoscuți matematicieni. Laurențiu Calmuțchi a studiat la Facultatea de Fizică și Matematică a Institutului Pedagogic de Stat din Tiraspol. Este doctor habilitat în științe fizico-matematice, meritul său constând în constituirea unei direcții proprii în domeniul matematicii, completând renumita Școală de Geometrie și Topologie. Consăteanul său, Sergiu Cataranciuc, a absolvit Facultatea de Matematică și Cibernetică a Universității de Stat din Chișinău. În perioada 1996-2000 a îndeplinit funcția de prodecan la Facultatea de Matematică și Informatică. A publicat peste 120 de lucrări didactico-științifice, 6 manuale și lucrări didactice, 3 monografii, o serie de lucrări de popularizare a matematicii.
În cartea lui Ion Bahnarel sunt incluși patru fii ai satului Mihoreni, cu studii superioare, care au activat în Moldova în diverse domenii. Mihai Luncașu a îmbrățișat profesia de biolog, promovând idei noi privind metodologia de studiere a faunei. Liviu Grib a absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chișinău. A susținut teza de doctor habilitat în medicină. Profesorul universitar Liviu Grib este considerat un reputat și iscusit cardiolog, distins cu medalia „Nicolae Testemițanu”. Consăteanul său, Vitalie Grib, a absolvit Conservatorul „Gavriil Muzicescu” din Chișinău. Încă în perioada anilor de studenție a evoluat ca violonist în ansamblurile „Mărțișor” și „Miorița”. A fost instrumentist-violonist în Orchestra de muzică populară „Busuioc moldovenesc”, dirijată de maestrul Mihai Amihalachioaie. Din 2011 activează pe tărâmul didactic, iar în 2022 susține teza de doctorat. Poartă Titlul Onorific „Maestru în Artă”.
Îndrăgostit de verbul matern, mihoreneanul Gheorghe Calamanciuc a studiat la Facultatea de Filologie a Universității de Stat „Al. Russo” din Bălți. După mai multe activități, a ajuns redactor literar la Teatrul Național „V. Alecsandri” din Bălți. I s-a decernat Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2007 pentru volumul „Salvați capra lui Creangă!”. Gheorghe Calamanciuc a fost unul dintre cei mai cunoscuți dramaturgi din Republica Moldova. Sentimente puternice l-a legat cu baștina – cu meleagurile herțene. Într-o poezie de a sa el declara: „Sunt bolnav de Bucovina mea – alt cuib n-am./ Și lumea știe că-s bolnav de mamă, neam./ Că mă usuc ca trestia în vânt/ De dorul arsului la leagăne cuvânt”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com