Zecile de mesaje primite în aceste zile despre presupuse acte teroriste planificate împotriva școlarilor, care ar urma să aibă loc pe teritoriul școlilor letone, au devenit, din păcate, din nou semnale de alarmă nu doar pentru poliția țării și locuitorii pașnici, ci și pentru spațiul european în ansamblu. Deoarece ceea ce se face în mod permanent are, evident, un scop bine stabilit. În aceste zile de ianuarie, astfel de amenințări au căpătat din nou forme cât se poate de reale, așa cum s-a întâmplat și în toamna anului trecut. Atunci, poliția lituaniană raporta că persoane necunoscute amenințau cu aruncarea în aer a clădirilor și dispersarea de gaz otrăvitor, însă nicio amenințare, din fericire, nu s-a confirmat. Acum situația se repetă, copiind practic modul de propagare și chiar anumite materiale foto utilizate anterior. Procuratura Generală a Lituaniei a anunțat deja că a început o investigație prealabilă menită să identifice inițiatorii și distribuitorii acestor amenințări, publicate recent pe rețeaua Telegram. Comentând situația, reprezentanții forțelor de ordine lituaniene au subliniat că ancheta se desfășoară conform articolului 250 din Codul Penal, care prevede răspunderea pentru amenințarea cu comiterea unui delict terorist. În suspiciuni se menționează, de asemenea, că mesajele au provenit, cel mai probabil, de pe un cont fals de pe teritoriul Federației Ruse. Și aici nu este nimic surprinzător, deoarece Rusia continuă să rămână principala amenințare la adresa securității europene, demonstrând acest lucru prin toate metodele și mijloacele posibile. Mai mult, țările baltice, printre care și Lituania, pot fi cele mai vulnerabile în fața amenințării rusești din cauza proximității lor imediate față de Federația Rusă.
Atacul informațional țintit asupra școlilor, raportat de oficialii forțelor de ordine din Lituania, este evident parte a unei campanii subversive planificate și de durată, al cărei obiectiv principal este populația civilă. Scopul este, de asemenea, clar: provocarea panicii, a fricii, intensificarea sentimentului de presiune morală și psihologică asupra cetățenilor obișnuiți, în special asupra părinților, pentru care copiii sunt bunul cel mai de preț. Ca urmare, societatea trebuie să simtă o amenințare, un pericol real și dezamăgire față de incapacitatea organelor abilitate și a statului, în general, de a le proteja nevoile de bază. Putem vorbi despre un model bine pus la punct de teroare informațională, care are propriile canale, de altfel destul de „ieftine”, care nu necesită cheltuieli deosebite, dar obțin rezultate practic instantanee.
A devenit Lituania un obiectiv accidental al unei astfel de „atenții” din partea teroriștilor informaționali? Evident că nu, deoarece Lituania, la fel ca toate țările baltice, se numără printre cei mai devotați susținători ai Ucrainei în rezistența împotriva agresiunii ruse. Prin urmare, un astfel de atac informațional poate fi considerat, în primul rând, o formă specială de răzbunare pentru consecvență și principialitate. Totodată, merită amintit că relațiile lituano-ruse, care au fost tensionate de-a lungul întregii istorii, s-au deteriorat semnificativ tocmai după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022. Aceasta a dus la ruperea relațiilor diplomatice, impunerea de sancțiuni împotriva Federației Ruse și susținerea constantă a Ucrainei – politică, economică și militară. Lituania este membră NATO și UE, ceea ce i-a întărit considerabil poziția anti-rusă și a transformat Federația Rusă într-o amenințare reală la adresa securității și suveranității țării. În același timp, faptul că Lituania este unul dintre cei mai consecvenți critici ai acțiunilor Moscovei printre membrii UE și NATO o transformă într-o țintă vulnerabilă pentru propaganda și șantajul Kremlinului. Astfel de provocări informaționale permit Moscovei să pedepsească demonstrativ oponenții incomozi, arătând că pentru manifestările de libertate, serviciile speciale și boții Kremlinului vor „pedepsi” în acest mod, iar ulterior, posibil, prin utilizarea altor metode de influență, mai dure și inevitabile.
Prin urmare, amenințarea hibridă rusă pare să devină tot mai resimțită și mai apropiată de lumea civilizată, în special de continentul european, căpătând forme și manifestări absolut reale. Mai mult, Rusia consideră războiul hibrid ca fiind un proces continuu, care decurge prin ridicarea „mizei”. Să ne amintim cum, în ajunul invaziei la scară largă în Ucraina, Rusia a destabilizat metodic situația, făcând acest lucru prin diverse moduri și metode. Acest proces s-a desfășurat pe parcursul mai multor ani și a avut ca scop destabilizarea totală a țării. Același lucru se întâmplă acum și în spațiul european prin diferite mijloace și canale de influență. Scopul strategic al țării agresoare, Federația Rusă, în opinia multor experți, nu se limitează doar la intimidarea unor țări individuale, ci vizează distrugerea totală a întregii arhitecturi de securitate europene. Moștenind după destrămarea URSS calitatea de membru în organizațiile internaționale de securitate, Federația Rusă nu numai că nu a justificat speranțele comunității internaționale privind garanțiile de menținere a păcii și ordinii, dar, folosindu-se de statutul de putere nucleară, a declanșat pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial un război în interiorul Europei. Iar acum, continuând să propage semnale alarmante despre incapacitatea și ineficiența apărării colective europene, Putin dorește să dezbine și să determine statele europene să acționeze mai prudent, gândindu-se exclusiv la propriile interese. O astfel de strategie este orientată în primul rând spre slăbirea nivelului de încredere în NATO și UE și spre amplificarea contradicțiilor interne între aliați.
Să ne amintim de recenta declarație a lui Putin conform căreia Rusia este pregătită pentru un război cu Europa, asezonată cu precizarea că, chipurile, Federația Rusă nu a intenționat și nu intenționează să facă acest lucru. Dar, după cum știm, a-l crede pe Putin înseamnă a nu te respecta pe tine însuți. În același timp, este un fapt absolut împlinit că autoritățile ruse continuă să-și demonstreze lipsa de interes pentru orice reglementare pașnică a războiului cu Ucraina, cu excepția capitulării totale a guvernului ucrainean și a distrugerii statalității ucrainene, iar războiul cu Europa a fost început de Kremlin încă din februarie 2022, recurgând la invazia la scară largă și transformând spațiul european într-o zonă de atenție specială și tensiune. Este cât se poate de evident că acesta este, astăzi, scopul principal al agresiunii hibride a Federației Ruse. Pe această cale, Moscova nu precupețește nicio metodă sau mijloc pentru a destabiliza situația, pentru a-i intimida pe europeni cu posibile complicații ireparabile în cazul în care liderii UE nu vor face concesii Kremlinului și își vor continua politica pro-ucraineană și, totodată, anti-rusă.
Putin vrea să atingă pragul unei situații de șoc, recurgând la orice metode și atingând cele mai importante și dureroase puncte de contact, printre care, în mod clar, se află chestiunea stabilității și securității, în special a copiilor. Scopul final al agresiunii hibride ruse trebuie să fie tocmai slăbirea și destabilizarea Europei, după care, foarte probabil, este vizată și o posibilă redistribuire teritorială prin forță. Există și opinia conform căreia, după încetarea ostilităților active împotriva Ucrainei, Moscova va căuta noi modalități de presiune asupra NATO, iar aici țările baltice pot deveni o zonă de atenție specială a Kremlinului și un anumit poligon pentru testarea solidității și hotărârii Alianței. De aceea, astfel de atacuri informaționale pot deveni o etapă pregătitoare pentru o viitoare escaladare și complicare a situației geopolitice de pe continent. Este absolut evident că orice provocări rusești și încercări de a influența și destabiliza situația au încetat de mult să fie doar probleme interne ale țărilor UE; este o problemă de securitate colectivă a Occidentului, care presupune în primul rând cooperare sistemică și coordonarea acțiunilor. Pentru că tocmai în unitate stă forța.
Taras POPOVYCI,
expert
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com