Locuitorii comunității Hliboca au marcat jubileul satului Dimca prin cântece, reprezentație teatralizată. În final au fost înmânate diplome de mulțumire apărătorilor și cetățenilor activi, informează CT Hliboca.
În ajunul hramului bisericii, în satul Dimca a avut loc un eveniment solemn dedicat împlinirii a 580 de ani de la prima atestare documentară a satului. Sărbătoarea a adunat pe teritoriul Casei-muzeu „Olga Kobyleanska” localnici, oaspeți și colective artistice. Programul a inclus cântece populare ucrainene și românești, o scenetă teatralizată și spectacole ale copiilor, reflectând împletirea culturală multiseculară a tradițiilor din acest ținut.
Secretarul Consiliului de Orășel Hliboca, Olena Badiuk, a mulțumit, în numele consiliului, locuitorilor din Dimca pentru păstrarea cu grijă a istoriei, tradițiilor autentice și a moștenirii culturale a satului. Ea a subliniat că tocmai datorită oamenilor care își prețuiesc satul și susțin inițiativele bune, Dimca rămâne un loc cu tradiții puternice și o atmosferă deosebită.
O parte specială a întâlnirii a fost înmânarea diplomelor de mulțumire din partea Consiliului local. Apărătorii Ucrainei — Anatolie Fosea, Alexandru Bruder și Vitalie Patraș — au primit distincții pentru curaj, devotament față de Ucraina și apărarea independenței acesteia. Pentru poziția civică activă și contribuția la păstrarea moștenirii culturale a satului, au fost premiați Dumitru Socol și Natalia Melnic. A fost apreciată și munca conștiincioasă și devotamentul față de comunitate i-a fost înmânată starostelui satului, Anjela Ioneac.
Organizatorii evenimentului au mulțumit tuturor celor care s-au implicat în pregătirea sărbătorii, în special angajaților Casei-muzeu „Olga Kobyleanska” și participanților la programul artistic.
Notă istorică: Numit, iniţial, Tisteneţu, satul Trestiana (Dimca de astăzi) este atestat în 6 iunie 1446, când Ştefan Vodă dăruia mănăstirii Neamţ biserica de la Trestiana şi de la Tereblecea (dar şi în hotarnica Mihucenilor, din aceeaşi dată), a doua menţiune documentară făcându-se în 8 decembrie 1454, când se stabilesc scutirile sătenilor din cele două sate, în favoarea călugărilor de la Neamţ.
În 2 februarie 1508, când se întăreşte mănăstirii Neamţului stăpânirea asupra satelor Trestiana şi Tereblecea, este menţionat şi proprietarul anterior al satelor, fiul lui Bârlici. O tipăritură vieneză din 1869, referitoare la organizarea politică și judiciară în țările reprezentate în Împărăţia Austriei, prezintă următoarea administrare în Ducatul Bucovinei: „Administrarea districtului Cernăuţi – Curtea regională din Cernăuți: Cernăuţi, Ceahor, Hliboka, Camena cu Spaski, Corovia, Cotul Bainski, Cuciurmare, Ludi Horecea Camerale cu Mănăstioara, Lucaviţa, Mihalcea, Mihuceni cu Kicera, Molodia cu Franzthal și Derelui, Ostriţa, Preworokie, Stăneştii de Sus pe Siret, Stăneştiii de Jos pe Siret, Poienile, Tărăşeni, Trestiana sau Dimka, Voloca Camerale pe Siret, Zurin”.
În 1908, conform Dicţionarului lui Grigorovitza: „Trestiana (sau Dimca), comună rurală, districtul Siret, aşezată între comunele Hliboca şi Mihuceni, pe pârâul Hotovăţ, afluent al Siretului. Suprafaţa: 7,51 kmp; populaţia: 785 locuitori români, de religie gr. or. Prin drumuri de ţară comunică cu comunele învecinate sus menţionate, precum şi cu drumul princip. Siret-Cernăuţi. Are o şcoală populară, cu o clasă; ţine de biserica parohială din Mihuceni. Această comună este menţionată într-un hrisov al lui Bogdan Vodă, cu data de 2 Februarie 1508. Probabil că, mai târziu, a fost distrusă, căci, la 1776, era numai moşie, cu citeva case, în posesia mănăstirii Barnovschi. În această localitate, s-au găsit unelte de piatră din epoca neolitică. Populaţia se ocupă cu agricultura şi cu creşterea vitelor. Comuna posedă 603 hectare pământ arabil, 60 hectare fânaţuri, 9 hectare 50 ari grădini, 26 hectare imaşuri, 34 hectare păduri” (Date din „Povestea așezărilor bucovinene”).
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com