Furia este o stare emoțională caracterizată prin frustrare, nemulțumire sau iritare, ca răspuns la o amenințare sau nedreptate. Deși poate să se manifeste prin reacții supărătoare, precum ridicarea tonului, refuzul de a urma indicații sau retragerea din interacțiuni, furia este o emoție normală și naturală, resimțită de persoane de toate vârstele, indiferent de mecanismele lor de adaptare.
Cum gestionezi crizele de furie la copii de 6 ani. Este firesc să îți dorești ca tantrumurile și crizele copilului să dispară pur și simplu atunci când el crește. Totuși, eforturile mari pentru a-l face să se oprească pot avea efectul opus: ar putea prelungi sau intensifica criza. De asemenea, îl pot face să-și interiorizeze emoțiile intense, ceea ce poate avea efecte negative pe termen lung. În schimb, poți încerca să gestionezi aceste crize, dar nu cu scopul ca ele să se încheie rapid, ci cu scopul de a ajuta copilul.
Deși nu există o metodă infailibilă pentru a opri tantrumurile, există o mulțime de strategii utile pe care le poți folosi pentru a le face să apară mai rar și pentru a ajuta copilul să își regleze emoțiile atunci când apar crize. Când crizele inevitabile apar, încearcă să le privești ca pe momente de învățare, atât pentru tine, cât și pentru copilul tău. Provoacă-te să răspunzi diferit și vei observa cum comportamentul copilului se va schimba odată cu al tău! Implementarea acestor schimbări poate fi o muncă dificilă. Încearcă aceste sfaturi când copilul începe să aibă un tantrum.
* Acceptă emoțiile care apar. Mulți părinți tind să încerce să oprească rapid tantrumurile, deoarece emoțiile copilului îi fac să se simtă inconfortabil. Cum ar fi să lași copilul să simtă orice emoție are, arătându-i că este în siguranță?
* Exersează stabilirea unor limite blânde. Stabilirea limitelor cu copilul poate fi dificilă. Te îngrijorează că îi vei răni sentimentele dacă nu îi dai ceea ce își dorește. În aceste momente, este important să îți asumi rolul de părinte cu încredere. Este responsabilitatea ta să creezi un cadru sigur în care copilul să știe care sunt limitele. La început, este posibil să întâmpini rezistență, dar limitele sănătoase vor susține o relație puternică pe termen lung.
* Oferă confort fizic. În funcție de nevoile copilului și de situația specifică, atingerea iubitoare poate fi de mare ajutor în timpul tantrumurilor. Ținerea de mână, o îmbrățișare sau mângâierea spatelui îi pot oferi copilului confort și îi arată că este în regulă să aibă sentimente intense.
La 6 ani, copilul știe să vorbească, înțelege mult mai multe și, ajutându-l să își exprime sentimentele (de furie, de frustrare, de neliniște, nervi și supărare), îl poți ajuta să evite crizele de furie. De asemenea, ascultă-ți copilul dacă îți spune că are nevoie de timp, spațiu sau pur și simplu vrea să fie singur pentru câteva clipe. Acestea sunt semne că înțelege că se simte frustrat și își acordă câteva momente de liniște pentru a se regla. Fii alături de copilul tău și încearcă să îl înțelegi, chiar și atunci când îi vine greu să își exprime trăirile.
Un studiu din revista Social Psychological and Personality Science (Știința Psihologiei sociale și a Personalității) contestă percepția furiei ca fiind pur negativă, asociind-o cu motivația internă. Rezultatele susțin ideea recentă că furia îi face pe oameni să se apropie de obiectivele lor, îi motivează să combată nedreptatea și îi împinge să devină persoane mai bune.
Ceea ce irită un copil poate fi diferit față de ceea ce ne deranjează pe noi, adulții. Creierul uman se dezvoltă gradual, iar ultima parte care se dezvoltă complet este cortexul frontal, responsabil de abilități precum luarea deciziilor bune și controlul impulsurilor. Acest proces de maturizare durează până pe la 25 de ani, ceea ce face ca lucrurile să fie dificile. Crizele de furie ale unui copil mic sunt cauzate de dezvoltarea imatură a cortexului prefrontal, centrul de reglare emoțională al creierului.
Furia și agresivitatea la copii sunt expresii brute ale unui „șantier” al creierului și fac parte din dezvoltarea sănătoasă. Mediile haotice contribuie la apariția problemelor de furie. Motivele sunt evidente. Unele medii de familie sunt zgomotoase și stresante. Conflictele constante, certurile și lipsa de organizare pot crea o atmosferă tensionată și stresantă, unde iritabilitatea poate escalada ușor și deveni o emoție dominantă. De exemplu, dacă un copil crește asistând frecvent la certuri între părinți sau trăind în condiții instabile, este posibil să interiorizeze și să învețe modalități nesănătoase de exprimare și gestionare a furiei. Școlile pot fi, de asemenea, medii provocatoare care contribuie la problemele de furie. Presiunea academică, așteptările ridicate, volumul mare de muncă și teama de eșec pot genera stres semnificativ. Problemele între colegi, inclusiv hărțuirea, excluderea socială sau conflictele cu alți copii, pot alimenta, de asemenea, frustrarea la copii. (Totul despre mame.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com