Fiecare întâlnire nu este deloc întâmplătoare în această viață. Are un loc și un rol anume. Așa a rânduit bunul Dumnezeu ca în anul 2025 să întâlnesc trei oameni deosebiți în viața mea. Deși de toți trei auzisem nu odată, până atunci.
Primul, este mereu neobositul, omul mereu cu idei noi, cu o energie și un entuziasm de invidiat pentru noi toți – mereu al nostru, domnul Ioan Ițco, din Câmpulung Moldovenesc. Despre nenumăratele și însemnatele sale merite nu voi vorbi prea mult, sunt prea multe și ar fi nevoie de câteva numere de reviste să le enumerăm. Parțial, despre ele se povestește (tot pe scurt) în cartea ce i-au dedicat-o soții Toma, cunoscuți ziariști din regiunea Cernăuți, cu un titlu frumos „Un om cu suflet cât o țară”. Tot dumnealui îi aparține ideea publicării celei de a doua cărți „Cu și despre oameni de seamă” (autori – Andrei Breabăn și subsemnata). Voi reaminti totuși cititorilor ideea domniei sale de a înființa „Galeria oamenilor de seamă”. Ne iubește mult, pe noi nord-bucovinenii și mereu pledează pentru punți de legătură între cele două popoare — român și ucrainean, între România și Ucraina. Multe și toate frumoase am putea vorbi despre acest om cu adevărat minunat.
Datorită domnului Ioan Ițco, am făcut cunoștință cu un om talentat, dedicat scrisului, cărților. Modest la prima vedere, atunci când îl auzi vorbind îți dai seama de vastele lui cunoștințe, perfecțiunea, dar și dragostea pentru neamul nostru nemuritor. E vorba de domnul Andrei Breabăn, scriitor, romancier, din Suceava, autorul faimoasei lucrări „Epopeea Ștefaniană. Cavalerii Crucii”, zece volume pline de istorie, dragoste de neam, de trecutul său glorios, de personalitățile de vază. Prezentarea acestei deosebite epopei a avut loc în câteva locuri ale Bucovinei noastre istorice. Prezentarea ei va continua, asemenea cărți, care intră în posesia bibliotecilor noastre, merită și trebuie cunoscute de toți. Are deja multe diplome, medalii, distincții oferite de diferite instituții culturale și religioase pentru publicarea acestor volume, despre care parțial se povestește în primul volum al cărții „Cu și despre oameni de seamă”.
Cel de al treilea, cel mai modest, calm, liniștit și cumpătat dintre toți este pictorul Radu Bercea din Gura Humorului. Înzestrat cu un talent deosebit, domnia sa pictează tablourile cu o dragoste, pasiune și dorință cu totul aparte. Un om care a trecut prin închisorile comuniste, care pășește spre o vârstă onorabilă, deja a depășit pragul celor 86 de ani. Rămâne mereu în vigoare, cu calm, atenție și dragoste de semeni, de îndeletnicirea aleasă. A pictat numeroase cărți, volume întregi, bineînțeles că este unul dintre pictorii graficieni care a contribuit nemijlocit la pregătirea cărții „Cu și despre oameni de seamă”. Are și va avea și în continuare expoziții și întâlniri cu oamenii și iubitorii de artă, de frumos.
Așa a rânduit bunul Dumnezeu să formăm toți patru ei de acolo, din Sudul Bucovinei, iar eu de aici, din Nordul Bucovinei, să înființăm și Asociația „Dacia Străbună”, a cărui membrii fondatori am devenit. Iar noua revistă „Dacia Străbună”, având același titlu ca și Asociația noastră, este o dovadă că avem despre ce și despre cine scrie. Tot împreună am inițiat un proiect de cunoaștere a ținuturilor noastre bucovinene și nu numai. Împreună am început să vizităm biblioteci, muzee, licee, cămine culturale, centre culturale, expoziții, să organizăm și să asistăm la prezentările de carte (am în vedere „Epopeea Ștefaniană”, în primul rând, dar și cele două cărți recent apărute, cât și revistele „Dulce Bucovină” și „Dacia Străbună”). În vizitele noastre facem cunoștință îndeaproape cu oameni talentați, înzestrați cu talent în diferite domenii: artă, literatură, meșteșug popular, alte îndeletniciri, care odată descoperite sau redescoperite, ajung pe paginile ziarelor și revistelor noastre onlne sau tipărite, dar și pe paginile viitoarelor noastre volume.
Aș putea vorbi mult și frumos despre acești oameni deosebiți, dar și despre alții, căci datorită lor, am făcut cunoștință cu fermiera și păstrătoarea valorilor spirituale ale neamului, doamna Marioara Luța, din comuna Horodnic, cu profesoara de arte, proprietara unei pensiuni din Voroneț, doamna Laura Onofrei, dar și cu alții. Vizitele și cunoașterea locurilor noastre mioritice și a oamenilor noștri harnici și talentați, sperăm că va continua și în anul în care am intrat.
La început de an, trecând printre sărbătorile de iarnă, pe stil nou și vechi, aș vrea să le doresc prietenilor mei, acestor oameni cu suflet mare, celor „trei muschetari”, mereu neobosiți și neosteniți, multă-multă sănătate, curaj, dragoste de neam, baștină, neasemuitele noastre valori, de oameni și viață. Să aveți parte de același mereu elan și dor nestins în inimi de a cunoaște, de a face fapte bune, de a fi mereu împreună. Pace și prosperare, energie, cutezanță și tot binele Pământului. Cu Doamne ajută, pășim cu încredere în anul 2026.
Eleonora SCHIPOR,
profesoară, vicepreședinta Asociației „Dacia Străbună”
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com