Liceul nr.1 cu limba română de predare din Ciudei împlinește 210 ani. În îndepărtatul an 1816, când ținutul bucovinean se afla sub coroana Imperiului Austriac, au fost deschise trei școli bilingve româno-germane: la Ciudei, Tereblecea și în suburbia Roșa a Cernăuțiului. Ele se numărau printre primele focare ale științei de carte în Țara Fagilor. Instruirea se făcea în limba imperiului și în cea a populației băștinașe. Răspunsul la întrebarea firească: de ce anume la Ciudei autoritățile de ocupație au decis să pună o piatră unghiulară în sistemul de învățământ proaspăt creat, trebuie căutat în istoria și așezarea geografică a localității.
Cum școala cu patru clase s-a transformat în Școală medie
Satul Ciudei, numit și târg la începutul secolului al XX-lea, este așezat la poalele Carpaților, la confluența râulețelor Ciudei și Sirețel. Legenda spune că denumirea satului provine de la cuvântul slav „ciudo”, ceea ce înseamnă „minune”. Cică prin părțile acestea era un izvor cu apă tămăduitoare. La el a fost dus un orb, care s-a spălat pe ochi și a recăpătat vederile. Acesta a exclamat: „Ciudo!”, adică s-a săvârșit minunea, și de atunci localitatea e numită Ciudei. Minunea, care a menținut de-a lungul timpului prosperarea localnicilor, constă în aceea că vatra satului se afla lângă căi comerciale. Era firesc ca aici să apară și una dintre primele școli bucovinene. Pe parcursul a două secole și a unui deceniu de existență această școală a devenit un „izvor-minune al științei de carte”.
–La început școala avea patru clase. Procesul de învățământ în două limbi – română și germană – s-a păstrat și în perioada interbelică. După cel de-al Doilea Război Mondial limba română a fost înlocuită cu cea „moldovenească”, dar spiritul și tradiția românească au rămas. Acum avem posibilitate să marcăm la nivel de stat Ziua Limbii Române. Limba română, limba noastră maternă, va fi mereu onorată la această instituție de învățământ, afirmă actualul director al Liceului nr.1 din Ciudei, Radu Petrașescu.
Fostul profesor, iar actualmente președintele Asociației „Anastasia” din Ciudei, Adrian Iliuț, a postat în rețelele de socializare date despre învățământul la Ciudei în perioada sovietică. El afirmă că acei, care nu cunoşteau alfabetul chirilic şi limba rusă, erau considerați analfabeți sau „cu puțină carte” şi trebuiau să frecventeze şcoala serală chiar dacă aveau între 16 şi 50 de ani. Prima promoție sovietică a şcolii româneşti din Ciudei a fost în anul 1949, fiind formată din 5 băieţi şi 4 fete. În primii ani sovietici copiii erau înscrişi în cataloage de obicei moldoveni, mai rar români, aceasta depindea mai mult de decizia dirigintelui.
În scurt timp şcoala românească din Ciudei a devenit o instituție model și în 1952 a primit statutul de școală medie generală. Aici veneau să obțină studiile corespunzătoare elevi din mai multe sate româneşti din Valea Siretului: Crasna, Igeşti, Budeneţ, Cireş, Pătrăuţii de Sus, Ropcea, Cupca, Corceşti, Dimca.
–În 1955 a avut loc prima promoție a Școlii medii nr.1 din Ciudei. Din 23 de absolvenți 17 au obținut apoi studii superioare. Unii dintre ei sunt în viață. Sperăm să-i vedem la festivitățile consacrate jubileului de 210 ani al școlii pe absolvenții din prima promoție Dragoș Ionuț din Cernăuți și Alexandru Moraru din Ropcea. Ei au activat mulți ani în învățământ. Colegi de clasă le-au fost cunoscuții jurnaliști, regretații Ilie Olar și Gheorghe Frunză, precizează domnul director Radu Petrașescu. La internatul școlii erau cazați vreo șaptezeci de copii din localitățile raionului. Dintre absolvenții primei promoții 8 erau din Ropcea. Veneau la școală pe jos. Au învățat în condiții grele, dar erau încrezuți: cu știința de carte vor obține multe în viață.
„Absolvenții noștri au îmbrățișat multe profesii de prestigiu, numai cosmonauți nu avem…”
–Peste o lună-două vor porni pe drumul vieții de sine stătătoare absolvenții promoției a 71-a – 49 de tineri, continuă Radu Petrașescu. Am calculat că în decursul a 70 de ani de la prima promoție au absolvit școala noastră peste 3 mii de fii și fiice ale consătenilor. Este un capital serios pentru societate. Mulți absolvenți au devenit medici, pedagogi, ingineri, au îmbrățișat profesii de prestigiu, s-au afirmat ca buni gospodari. Avem și un căpitan pe o navă oceanică, numai cosmonauți nu avem…
Domnul director a mai numit o cifră: 90 la sută dintre cadrele didactice de la liceu sunt foști elevi ai acestei instituții de învățământ. Deci, pentru ei școala este mai mult decât un loc de muncă. Radu Petrașescu, născut la Ropcea într-o familie de învățători, a primit atestatul de maturitate la Școala medie din Ciudei (promoția a opta). Aici a revenit după studiile de la Institutul Pedagogic din Tiraspol și după câțiva ani de stagiu pedagogic la alte școli storojinețene. De 35 de ani îndeplinește cu străduință și mare responsabilitate funcția de director.
–Aici, la școala românească din Ciudei a activat și regretata mea soție, lucrează fiica, nepoata și strănepoata. Exemple de acest fel sunt mai multe. Profesoara de română Maria Micailu o are alături pe fiica Mariana Boiciuc, și ea profesoară de română. O altă profesoară de română, Mariana Miglei, lucrează împreună cu fiica Diana, profesoară de ucraineană. Atunci când pedagogia devine o profesie de familie și o chemare a sufletului, societatea are numai de câștigat.
Cunoscându-l de mai mulți ani pe directorul și profesorul de geografie de la Liceul nr.1 din Ciudei, Radu Petrașescu, i-am consacrat următoarele rânduri rimate:
Paralela iubirii trece prin orice școală,
Aici e intersectată de-al binelui meridian.
E centrul științei din baștina lui natală,
Coordonatele fericitului său liman.
Lider, profesor și un adevărat părinte,
Omenos și optimist, înțelept și răbdător,
Împreună cu ai săi de nobilă sorginte
Pune boabele eterne în același ogor.
Pe pomul Domnului lucrează albina –
Afirmă întruna cu convingere de profet.
Iar geografia sufletului e în română,
De la credința străbună, de la sacru verset.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com