Scandalul din jurul reținerii politicianului german de extremă dreapta, Jörg Dornau, nu doar că a ridicat cortina de pe schemele ascunse de evitare a sancțiunilor, dar a demonstrat și o tendință generală îngrijorătoare pentru democrațiile germană și europeană. După cum se știe, recent, Procuratura din Leipzig l-a pus sub acuzare pe deputatul Parlamentului landului Saxonia din partea partidului Alternativa pentru Germania (AfD), Jörg Dornau, pentru încălcarea deliberată a regimului de sancțiuni al UE. Motivul – exportul ilegal de utilaje în Belarus, unde a fost utilizată o schemă de eludare a embargoului european. Se raportează că destinația transportului de utilaje a fost indicată ca fiind Kazahstan, dar, în fapt, acestea au ajuns în Belarus; era vorba despre exportul unui încărcător telescopic. Tranzacția a fost efectuată încă din 2022 și reprezintă o încălcare directă a Legii privind comerțul exterior și plățile din Germania. Dornau a fost reținut după ridicarea imunității parlamentare, însă colegii săi de partid susțin că dosarul este „motivat politic”.
Este de menționat că acesta nu este nici pe departe primul episod de încălcări din partea lui Dornau, iar la acea vreme colegii de partid au preferat să se disocieze pentru a evita pătarea reputației, atât de inoportună în ajunul alegerilor din Germania.
În vara anului 2024, Parlamentul Saxoniei a recurs deja la amendarea lui Dornau cu o sumă de peste 20.000 de euro pentru tăinuirea informațiilor și a veniturilor legate de activitatea sa comercială în Belarus. Atunci, conducerea federală a AfD declara că un astfel de incident dăunează reputației partidului. Indubitabil, continuarea poveștii scandaloase cu demascarea lui Jörg Dornau prelungește și procesul de discreditare permanentă a partidului AfD, deoarece convingerilor și „valorilor” tradiționale ale acestei forțe politice germane li se poate adăuga acum nu doar pledoaria pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Federației Ruse și a Republicii Belarus, ci, după cum vedem, și implicarea directă a unor membri ai săi în scheme de sustragere și eludare a acestor sancțiuni. Astfel, acuzarea deputatului din Saxonia pentru operațiuni ilegale de export nu face decât să completeze puzzle-ul criminalității și să întărească percepția despre AfD ca o forță politică ce promovează interesele unei țări complice la agresiunea împotriva Ucrainei.
Partidul de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) este principala forță pro-rusă din Germania, care se opune activ furnizării de arme Ucrainei și susține ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei; poziția sa se bazează pe o retorică anti-imigrație și conservatoare, precum și pe euroscepticism. Anumite segmente ale AfD prezintă chiar tendințe fățiș rasiste, antisemite și xenofobe, având legături cu mișcări de extremă dreapta, precum neonazismul. În primăvara anului trecut, Oficiul Federal German pentru Protecția Constituției a clasificat întregul partid AfD ca fiind de extremă dreapta. Totuși, această decizie nu presupune interzicerea sa, ci doar oferă serviciilor speciale puteri sporite de supraveghere. Iar deja în septembrie, studiile sociologice germane (date INSA) au înregistrat o creștere a popularității acestei formațiuni pro-ruse, care a depășit chiar și partidul cancelarului Germaniei. Este o tendință destul de îngrijorătoare pentru o țară care susține principiile unității europene și ale dezvoltării democratice.
Revenind la incidentul reținerii lui Jörg Dornau, merită menționat și episodul în care figurează legăturile sale strânse de afaceri cu regimul autoproclamatului președinte belarus, Aleksandr Lukașenko. Se știe că politicianul german deține întreprinderea agricolă „Țibulka-Bel” într-un raion din Belarus. Evident, continuarea scandaloasă a poveștii și implicarea reprezentantului partidului de extremă dreapta în noi episoade de scheme criminale este puțin probabil să contribuie la îmbunătățirea situației sau a reputației AfD. Mai ales având în vedere faptul că pe plantațiile de ceapă ale politicianului german au lucrat deținuți politici belaruși ai regimului Lukașenko, aspect devenit cunoscut tot din materialele anchetei. Astfel, implicarea reprezentanților AfD nu face decât să întărească percepția că această forță politică contribuie la legitimarea regimului autoritar al dictatorului belarus și chiar recurge la sprijin neoficial prin scheme de afaceri. Acest lucru este absolut inacceptabil și contravine politicii generale a UE.
Numărul fără precedent de sancțiuni impuse Federației Ruse de către lumea democratică are, fără îndoială, un impact incontestabil asupra slăbirii economiei țării agresoare și asupra desfășurării războiului. În același timp, este evident că Kremlinul caută orice portiță și schemă posibilă pentru eludarea sancțiunilor de către companiile rusești, pentru a putea obține cele interzise și pentru a slăbi lațul sancțiunilor. Dar, pe această cale, este clar că nu se poate lipsi de sprijinul și ajutorul unor „parteneri” care, de dragul profitului, sunt gata să comită încălcări și infracțiuni. Astfel apar schemele de comerț prin intermediari (reexport de mărfuri), flota rusească de tancuri „fantomă” sau importul paralel (când mărfurile sosesc fără acordul deținătorului drepturilor), achiziționarea de componente electronice pentru asamblarea ulterioară a produselor interzise etc. Moscova a creat numeroase astfel de scheme în anii de război. Recent, Procuratura Federală a Germaniei a raportat demascarea unei organizații criminale acuzate de colaborare cu organizații și companii rusești aflate sub sancțiuni. Este vorba despre volume semnificative de tranzacții ilegale efectuate în timpul invaziei pe scară largă, care se ridică la cel puțin 36 de milioane de dolari. Printre altele, se știe că bunurile au fost furnizate către 24 de companii de apărare din Federația Rusă, folosind firme paravan. Și aceasta este o tendință alarmantă.
După invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, Germania și-a redus semnificativ dependența de resursele energetice rusești, demonstrând atașamentul față de principiile democrației și spațiului european liber. Totodată, după cum vedem, continuă să apară dovezi de export indirect de bunuri cu dublă utilizare către Rusia și Belarus. Acest lucru subminează efectul sancțiunilor UE, precum și unitatea alianței democratice occidentale. Mai mult, eludarea sancțiunilor RF și RB are loc tot mai des cu ajutorul și sprijinul unor personalități europene care aderă la ideologia radicală de dreapta, așa cum confirmă incidentul Dornau. Această tendință necesită o înăsprire a responsabilității personale pentru politicieni și reprezentanții mediului de afaceri. Politicienii democrați germani cer deja guvernului consolidarea monitorizării legăturilor financiare și de afaceri ale colegilor lor – reprezentanți ai partidelor radicale de dreapta și pro-ruse – cu Moscova și Minsk. Acest lucru va presupune mecanisme mai rigide de raportare și verificare a proprietăților ce trebuie declarate. Răspunderea pentru încălcarea restricțiilor de sancțiuni trebuie să fie, de asemenea, aspră și incontestabilă, devenind totodată un mijloc preventiv pentru viitoarele abateri. Dacă democrația germană nu va ocupa în sfârșit o poziție fermă împotriva încălcărilor și a celor care le comit, Europa unită s-ar putea confrunta cu amenințarea ca rețelele pro-ruse să preia din nou controlul. Iar consecințele acestui fapt ar putea depăși granițele Germaniei, având un efect devastator.
Taras POPOVYCI,
expert
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com