La 29 ianuarie 1837 s-a născut Anton Kobyleanski, literat, medic şi inventator ucrainean. Anton (Antin) Kobyleanski a călătorit mult prin Europa şi America. A inventat o cameră pentru tratarea respiraţiei, o maşină de zbor. A scris poezii şi articole publicistice. A locuit o perioadă la Cernăuţi şi a descoperit talentul lui Iuri Fedkovyci, pe care l-a îndrumat să scrie în limba ucraineană. În autobiografia sa Iuri Fedkovyci recunoaşte: „În limba rusă (adică ucraineană) m-am învăţat să scriu în 1859 la Cernăuţi, de la Antin Kobyleanski”.
În ziua de 29 ianuarie a anului 1874 a murit Eudoxiu Hurmuzachi, om politic, istoric și patriot român, luptător pentru drepturile românilor bucovineni din Imperiul Habsburgic. Eudoxiu baron de Hurmuzachi a fost ales în 1861 membru în dieta Bucovinei. La 20 februarie 1873 a primit titlul de baron de la împăratul austriac Francisc Iosif I pentru meritele sale ca mareșal al Bucovinei. În calitate de cetățean și demnitar al Imperiului Austro-Ungar, Eudoxiu Hurmuzachi a luptat mereu pentru drepturile românilor din tot imperiul, în special pentru cei din Bucovina, devenind împreună cu frații săi una dintre figurile importante ale renaşterii naţionale româneşti. Pentru această atitudine, compatrioții săi de ieri și de astăzi au fost și sunt foarte recunoscători. Deja în 1860, drept recunoștință, oamenii din Câmpulung i-au ridicat o movilă de piatră, numind-o „Movila lui Hurmuzachi”. Iar la Cernăuţi activează Centrul Cultural Român, care îi poartă numele.
La 29 ianuarie 1886, germanul Karl Friederich Benz (1844-1929) a primit brevetul pentru fabricarea primului automobil din lume, alimentat cu benzină. Cu această ocazie în prezent este marcată Ziua invenţiei automobilului. Karl Friedrich Michael Benz a fost un inginer german, care a inventat automobilul, fiind un pionier al automobilismului. Primul automobil construit de el se numea Benz Patent Motorwagen, construit în 1885. Motorul, care avea instalație de răcire cu apă, era conectat la roți prin curele și lanțuri de bicicletă. În 1888 soția lui, Bertha, a folosit mașina într-o călătorie de 100 kilometri pentru a-și vizita rudele.
29 ianuarie 1947 URSS a semnat Tratatul de pace cu Romania, după cea de-a doua conflagrație mondiala. Acest tratat însemna, practic, înrobirea României, care avea să intre pentru aproape o jumătate de secol sub influența Moscovei. Tratatul de pace impunea cedări de teritorii în favoarea Rusiei Sovietice și a Bulgariei, iar singura clauză care atenua din duritatea acestei înțelegeri era retrocedarea Transilvaniei de Nord.
Sistemul de tratate de pace de la Paris care punea capăt Celui de-al Doilea Război Mondial avea să fie încheiat definitiv în 10 februarie 1947. Pe de o parte, erau statele care fuseseră aliate ale Germaniei naziste în Europa: România, Bulgaria, Ungaria, Italia și Finlanda. De cealaltă parte, erau cele cinci mari puteri: SUA, URSS, Marea Britanie, Franța și China, alături de care se mai aflau 16 state care participaseră la război în tabăra aliaților.
Pentru România, tratatul de pace a însemnat debutul unei lungi epoci în care ea a fost aruncată în sfera de influență a URSS. De asemenea, România era obligată să plătească Rusiei imense despăgubiri de război.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com