La Centrul de presă al săptămânalului „Libertatea Cuvântului”, din iniţiativa preşedintelui Societăţii publice „Casa Limbii Române”, Vasile Tărâţeanu, a fost organizată o acţiune de suflet, dedicată jubileului de 80 de ani ai marelui poet al neamului nostru Grigore Vieru.
Într-o atmosferă de familie, după cum s-au exprimat mai mulţi vorbitori, au decurs aceste amintiri pornite din suflet despre Grigore Vieru. Domnul Vasile Tărâţeanu, care a venit la această acţiune de omagiere cu mai multe cărţi ale poetului, inclusiv cu solidul volum „Taina care mă apără”, apărut la Iaşi cu câteva luni înainte de tragicul lui sfârşit, şi „Grigore Vieru în amintirile contemporanilor”, în care este inclus şi un instantaneu semnat de însuşi mediatorul acţiunii. Domnul Vasile Tărâţeanu a avut relaţii foarte strânse cu „bădiţa Grigore”, cum îl numea cu profund respect, şi a citat chiar din corespondenţa sa cu marele poet de la Chişinău. Grigore Vieru a avut o dragoste deosebită faţă de Bucovina, oraşul Cernăuţi şi faţă de oamenii meleagurilor noastre pitoreşti. El spunea că visul lui din copilărie a fost cel de a trece Prutul, râul care separa un neam de acelaşi sânge, cu aceeaşi credinţă şi cu aceeaşi limbă. Casa părintească a lui Grigore Vieru din Pererâta se află chiar pe malul Prutului. Dl Vasile Tărâţeanu nu o dată a poposit la casa poetului. În Anul jubiliar Grigore Vieru, casa părintească de la Pererâta va fi transformată în muzeu. Acolo va fi creată atmosfera copilăriei poetului. Se spune chiar că sunt căutate lăicerele, pe care mama sa le-a schimbat la Cernăuţi pe un pumn de grăunţe în anii foametei.
În copilăria sa, Grigore Vieru credea că Cernăuţiul este unicul oraş din lume. El a poposit în oraşul nostru de mai multe ori, fiind prezent la unul dintre cele mai importante evenimente din viaţa comunităţii româneşti – inaugurarea bustului lui Mihai Eminescu în curtea Casei lui Aron Pumnul.
Doamna Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, prezentă la întrunirea de la „Libertatea Cuvântului”, şi-a amintit despre entuziasmul mare al românilor bucovineni şi bucuria lor de a avea la Cernăuţi bustul poetului nepereche. A fost o zi cu ploaie torenţială, cu o mare de umbrele, dar şi cu un sentiment senin şi de mândrie în suflet. „Părerea mea este că Grigore Vieru este acel poet care a pus fundamentul limbii române”, a opinat doamna Alexandrina Cernov.
Domnul profesor Ilie Luceac s-a referit la poezia pentru copii a lui Grigore Vieru, subliniind că poezia pentru copii a lui Vieru este una formativă, iar cea a lui Arcadie Suceveanu – cea a jocului. Or, cursul de literatură pentru copii trebuie început anume de la creaţia lui Grigore Vieru. În cazul dat, domnul profesor Ilie Luceac, în afară de numele bucovineanului Arcadie Suceveanu, l-a citat şi pe cel al compozitorului Ştefan Andronic, originar din suburbia Roşa a Cernăuţiului, care, activând la Chişinău, a compus foarte multe cântece pe versurile lui Grigore Vieru.
Cernăuţiul a însemnat foarte mult pentru Grigore Vieru. Poate aşa a şi fost rânduit de Sus ca în „mica Vienă” să aibă pe unul dintre cei mai buni traducători în ucraineană a versurilor sale – pe Vitali Kolodii.
Mediatorul întâlnirii, poetul Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române, a avut grijă ca participanţii să audieze vocea poetului Grigore Vieru, declamând una dintre cele mai frumoase poezii ale sale despre limbă. Vom sublinia că această poezie a fost tradusă în ucraineană, iar compozitorul şi interpretul bucovinean, Pavlo Dvorski, a pus-o pe note, primindu-se un adevărat imn al limbii materne.
În cadrul acestui „moment de familie” şi-au expus părerea despre creaţia lui Grigore Vieru dl Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, tânărul poet Marin Gherman, jurnaliştii Romeo Crăciun şi Vitalie Zâgrea.
Oaspeţii au declarat că acţiunea de suflet, care a inaugurat activitatea Centrului de presă „Libertatea Cuvântului”, va fi de bun augur şi i-au mulţumit domnului Mihai Grosu pentru râvna sa de a ajuta presa de expresie română din regiune, dorindu-i realizarea altor planuri interesante pentru comunitatea romănească din ţinut.
Nu am, moarte, cu tine nimic
de Grigore Vieru
Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc
Cum te blestemă unii, vreau să zic,
La fel cum lumina pârăsc.
Dar ce-ai face tu şi cum ai trăi
De-ai avea mamă şi-ar muri,
Ce-ai face tu şi cum ar fi
De-ai avea copii şi-ar muri?!
Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc.
Vei fi mare tu, eu voi fi mic,
Dar numai din propria-mi viaţă trăiesc.
Nu frică, nu teamă,
Milă de tine mi-i,
Că n-ai avut niciodată mamă,
Că n-ai avut niciodată copii.