Cooperarea transfrontalieră, în vizorul jurnaliștilor

media_150867241658868500

Corespondentul ziarului „Libertatea Cuvântului” a parcurs peste 1.500 kilometri pentru a afla cum au fost cheltuite cele 126 milioane de euro din cadrul Programului operațional „România–Ucraina–Republica moldova 2007-2013”.

Reuniți într-o caravană a jurnaliștilor, colegi de breaslă din Ucraina, România și Republica Moldova, au vizitat 13 din cele 140 de proiecte, care au beneficiat de fonduri europene. Prima destinație a fost Serviciul Vamal din Chișinău, care a beneficiat de un proiect în valoare de peste 3,4 milioane euro. Pe aceste fonduri a fost înființat un Laborator vamal modern și alte două laboratoare mobile dotate corespunzător. Laboratorul a devenit un instrument eficient în activitatea de asigurare a securității economice a statului, precum și în combaterea traficului ilicit de mărfuri, a menționat dna Emilia Căinărean, şefa Laboratorului vamal. Contribuția părții moldave la construcția și dotarea Laboratorului a constituit 343 mii euro.

În aceeași zi, jurnaliștii au vizitat un alt proiect implementat de Universitatea de Medicină și Farmacie din Chișinău în parteneriat cu Universitățile de Medicină din Iași și Odesa. Proiectul întitulat „Rețeaua de excelență est-europeană pentru cercetare în bolile cronice Chronrx-RD” a avut un buget de peste 1,5 milioane euro. Pe aceste fonduri în cadrul Universității a fost înființat un Centru de Simulare în Instruirea Medicală, destinat perfecționării profesionale a cadrelor medicale și a studenților la medicină. Grație dotărilor, echipamentelor performante și a medicilor instruiți în străinătate, Centrul de Simulare din Chișinău poate concura cu centre similare din Europa.

Următoarea destinație a fost Cetatea Soroca, care a fost renovată în cadrul proiectului „Bijuterii Medievale: Cetățile Hotin, Soroca, Suceava”, un proiect în valoare de circa 3,3 milioane euro. Dna Stela Zabrian, secretar al Consiliului Raional Soroca, menționează că a fost un proiect interesant, chiar dacă au întâmpinat și unele dificultăți. „Am fost sprijiniți de colegii din România, care au mai multă experiență în acest sens. La fel și partea ucraineană are puțină experiență, însă a reușit să se mobilizeze rapid. Problema principală a fost legislația diferită din cele trei țări și modalitățile de a conlucra cu băncile. Din păcate au existat probleme cu Ucraina, iar o parte din fonduri nu au fost recuperate nici până astăzi”. Valoarea proiectului a fost de peste 3 milioane de euro, iar după restaurare, numărul turiștilor străini care vizitează zona a crescut semnificativ.

La Cernăuți au fost prezentate trei proiecte transfrontaliere finanțate de Programul operațional „România–Ucraina–- Republica Moldova”: „Îmbunătățirea situației ecologice a bazinelor Prut și Nistru prin îmbunătățirea sistemelor de tratare a apelor uzate în Cernăuți și Drochia” (buget total de 1,1 milioane euro), „Protecția frontierelor împotriva amenințărilor generate de animalele fără adăpost” (694 000 euro). Cel de al treilea proiect implementat în regiunea Cernăuți este întitulat „Dezvoltarea rețelei de turism festiv în Bucovina”, care a beneficiat de 166 000 euro.

La Suceava jurnaliștii au vizitat Camera de Comerţ şi Industrie, care a implementat un proiect în valoare de 1,4 milioane euro. Pe aceste fonduri a fost creat un Centru pentru sprijinirea afacerilor și un birou virtual pentru oamenii de afaceri din Ucraina şi Republica Moldova. Parteneri ai proiectului au fost Centrul Bucovinean pentru Reconstrucție și Dezvoltare din Ucraina, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Republica Moldova, și Asociația pentru Dezvoltare Economică și Regională din România. De asemenea, Muzeul Bucovinei din Suceava a implementat proiectul „Să ne păstrăm trecutul pentru a ne crea viitorul”, care a beneficiat de un buget în valoare de peste 200 000 euro. Printre partenerii proiectului se numără Muzeul Regional de Arhitectură Populară și Trai din Cernăuți și Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți.

Un alt proiect important implementat pe fondurile UE este barajul de la StâncaCosteşti, pe râul Prut, la frontiera dintre România şi Republica Moldova. Acest baraj a fost construit între anii 1973-1978 în colaborare cu fosta URSS și are rolul de a atenua efectele inundațiilor. Partea română a cheltuit la acea vreme echivalentul a peste 60 tone de aur pentru efectuarea lucrărilor de construcție. Consolidarea barajului s-a realizat în urma implementării proiectului „Prevenirea și protecția împotriva inundațiilor în bazinele superioare Siret și Prut, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu stații automate – East Avert”. Printre parteneri se numără și Centrul Regional de Hidrometeorologie din Cernăuți. Proiectul a beneficiat de o investiție de peste 9 milioane euro.

În continuare caravana jurnaliștilor a vizitat Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dâncu din județul Iași, care a beneficiat de o finanțare în domeniul cercetării în valoare de peste 618 000 euro. Proiectul a avut ca scop crearea a trei centre de sprijin în zootehnie la Iași, Chișinău și Herța. Din partea Ucrainei partener al proiectului este Direcția pentru Dezvoltare Agroindustrială din Herța. Următoarea destinație a traseului a fost Spitalul Județean din Vaslui și Centrul de Asistență Socială din Izmail (regiunea Odesa), care au beneficiat de investiții europene în cadrul unor proiecte de eficiență energetică. Potrivit managerului proiectului din Izmail, Valentin Stroie, este vorba de prima investiție europeană în acest oraș. Odată cu demararea acestui proiect au început să fie atrase și alte finanțări europene. Bugetul proiectului este de circa 770 000 euro. Din aceste fonduri, Izmailul a beneficiat doar de 50 000 euro. Acești bani au fost folosiți la achiziţionarea de panouri solare pentru un Azil de bătrâni. În consecință, cheltuielile legate de consumul de energie electrică de la acest Azil s-au redus cu 20%.

Doamna Adriana Nicula, coordonator de informare, publicitate și selecție în cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava, menționează că proiectele transfrontaliere nu sunt lipsite de perspectivă. „Comisia Europeană a decis ca dintr-un program trilateral să ajungem la două programe bilaterale pentru perioada de programare 2014-2020. Astfel, avem Programul România–Moldova 2014-2020, care are o alocare financiară de 81 milioane de euro, și Programul România–Ucraina, care are o alocare de 60 milioane de euro. Alocările financiare au fost stabilite de către UE. Cred că în această toamnă va avea loc lansarea propunerilor de proiecte. Aria eligibilă România–Ucraina cuprinde o suprafață foarte mare – regiunile Odesa, Cernăuți, Ivano-Frankivsk și Transcarpatia, iar din România – județele Suceava, Satu Mare, Maramureș, Botoșani și Tulcea”.

image-0-02-05-09d4efb925b22273aa33d453cb644e532f39a8f166d407de23ce9f7a3487397f-V image-0-02-05-72cebd4afeec7bbaa4b9af100d5e9b2325fd30465c0671de9a4d46d91c85d4f2-V image-0-02-04-7e70e1399041116d3b8b32905f8c4c833983c88774ca9679bd72a8fd46009c52-V image-0-02-04-ac6c74072e8ef5afed2ebb577bdfc343f5611a417a1c01e788cb3f6f468f1c40-V image-0-02-05-b72b538355d344b23112ee6f372c5e304163d48f969e6c2799987be45dc97c82-V image-0-02-05-6b11c3c85d243c9a8ac7bbc08c5ea21c657f1c8ff061df8ad7da51548e7f14c8-V image-0-02-05-49e5c2357e171114abb3209e719d106f6af9ebfa5a218a12d76352e092eb38d1-V image-0-02-05-5b01a35df1ab7ca7cbf70f1718fcebe31d57a17c9e76b99c40aa36b3562bc6c0-V image-0-02-05-a8c62f1a609dac8f77bce1de8d76fab81d39a4c3cf3148239bc7ff244c257dc1-V image-0-02-05-d96822ec7ee243e21c10c6684c5e8e070dbc91837f2c00d7ff6ffb0c7fafc0ab-V

Lasă un răspuns