Intelectualitatea – floarea satului

Screenshot_3

Vatra satului este o noțiune concretă. Este locul unde se adună întreaga ei suflare în zilele deosebite. Iar pentru un sat oare poate fi o sărbătoare mai mare decât hramul bisericii?! În închipuirea oamenilor hramul este pașaportul spiritual al localității, confirmat prin rugăciunea comună în fața sfântului altar și prin hora încinsă cu foc pe vatra satului.

Această tradiție din moși-strămoși era pe cale de dispariție la Ciudei și, odată cu crearea Comunității Teritorial Unite, ea își recapătă farmecul de cândva. La aceasta a contribuit și invitarea la hora satului a vestitei Maria Iliuț, artistă a poporului din Moldova, unde în mijlocul copământenilor cântecul ei „De la Crasna la Ciudei” a avut un succes nemaipomenit. În anul următor la hora din Ciudei a adus tinerețea cântecului românesc simpaticul nostru bucovinean, Grigore Gherman. Anul acesta, de Duminica Mare, a Pogorârii Sfântului Duh, la hramul din Ciudei a ținut hangul formația de muzică populară „Cristal” din raionul Storojineț. Dar și artiștii amatori din localitate au fost în cinste. Din grupa vocală face parte și doamna Romena MOTRESCU, secretara Comitetului executiv al Consiliului comunei și profesoară de limba franceză la Școala medie nr.1 din Ciudei.

Screenshot_5

„Viața culturală – barometru al spiritualității noastre”

– Dacă am alege un cântec pentru hramurile din satele noastre, s-ar potrivi de minune cel din repertoriul lui Gheorghe Țopa – „Veniți acasă, măi copii”. Într-adevăr, hramul este un prilej ca fiii satului, împrăștiați în lumea mare, să revină măcar pentru câteva zile la părinți și rude, în locurile natale.

– Aceasta este caracteristic și pentru Ciudeiul nostru, afirmă interlocutoarea mea, doamna Romena Motrescu. La hram, precum și la alte sărbători poți vedea tineretul satului. Chiar dacă mulți tineri sunt plecaţi la munci peste hotare, oricum se străduiesc ca în aceste zile să revină acasă. Am ales stadionul din sat ca loc de petrecere în masă. În afară de tradiționalul joc (cu hore și dansuri populare) au evoluat artiștii amatori, copiii care frecventează Şcoala dansurilor de bal și sportive din Storojineț. Din inițiativa conducerii comunității a fost organizată și o loterie, cel mai valoros câștig fiind o mioară.

– Comunitatea Teritorial Unită Ciudei, din care fac parte trei sate: Ciudei, Igești și Crăsnișoara Nouă, a fost creată cu trei ani în urmă și una dintre primele inițiatice ale conducerii ei a fost organizarea Festivalului „Mărțișor”, un început de bun augur, căci după el au urmat și altele, inclusiv reînnoirea tradițiilor de hram.

– Primarul comunei, domnul Anatolie Pițul, se bucură de susținere din partea oamenilor, mai ales a intelectualității. Și toate acțiunile culturale sunt discutate, bine chibzuite și ele se încununează de succes. Este o politică justă, deoarece viața culturală este un barometru al spiritualității noastre. Comunitatea a salvat Școala de arte pentru copii din Ciudei, îi stimulează pe lucrătorii culturii. Voi menționa că anume lucrătorii culturii cântă în vestitul cor de la noua biserică din sat în frunte cu părintele Vasile Pojoga. El a fost de nenumărate ori aplaudat și la Cernăuți. Și, în genere, elevii și profesorii noștri participă mai la toate acțiunile, organizate de societățile național-culturale ale românilor din ținut.

Anul acesta am inițiat Festivalul „Constelația talentelor”. Prima lui ediție a avut loc în luna mai, la Casa de cultură din Ciudei. Colectivele tuturor instituțiilor de pe teritoriul comunității – din Ciudei și Igești – s-au prezentat cu numere artistice – scenete, dansuri, cântece. Pedagogii de la Școala medie nr.1 din Ciudei, în frunte cu directorul, domnul Radu Petrașescu, în vârstă de 72 de ani, au interpretat cunoscutul dans popular „Coasa”.

Screenshot_4

Premii pentru prestigiul profesiei

– Școala medie nr. 1, una dintre cele mai vechi școli românești din regiune, într-adevăr, a creat în decursul anilor o minunată constelație de talente. Deși îndepliniți funcția de secretară a Comitetului executiv al Consiliului comunei, mai aveți și lecții de limba franceză la școala natală.

– Am câteva ore de franceză, atât cât îmi permite legea, căci nu doresc să rup legătura cu școala, cu atât mai mult că acolo învață fiii mei – Ioan, în clasa a opta, și Gabriel, în clasa a cincea.

– Acum se bucură de popularitate destul de mare limba engleză, dar care este atitudinea elevilor și a părinților acestora față de limba franceză?

– În școala noastră n-a scăzut interesul față de limba franceză. Dimpotrivă, a crescut. Vă explic de ce: mulți tineri din Ciudei pleacă la muncă în Franța și Belgia, iar acolo se vorbește franceza. În genere, tineretul nostru este orientat spre Occident, fiindcă acolo au posibilitate să-și găsească de lucru.

– Și acum, în calitate de secretară a Comitetului executiv al comunei, ce perspective de a-şi găsi un loc de muncă ar putea avea tinerii în comună?

– Cred că va exista posibilitatea creării mai multor locuri de muncă. Facem tot posibilul pentru menținerea locurilor de muncă pentru intelectualii satelor noastre: pedagogi, medici etc. Pe lângă salariul garantat, acestora li se plătește în plus (20-30 la sută) pentru prestigiul profesiei. În afară de aceasta, fiecare diplomă este însoțită de un premiu bănesc, indiferent cine a fost menționat cu ea – elevul sau profesorul. Pentru locurile premiante, ocupate de elevii noștri la olimpiade, profesorilor care i-au pregătit li se plătesc câte 1.000-2.000 grivne.

La fel sunt stimulați lucrătorii medicali, profesorii de la Școala de arte. Concomitent, conducerea Comunității are grijă de întărirea bazei materiale a acestor instituții. În anul curent s-a alocat 1 milion de grivne pentru lucrările de reparații la Spitalul local și 600 mii grivne pentru efectuarea acestor lucrări la Școala de arte pentru copii.

Satul, în care sunt tineri și intelectuali, are viitor.

Vasile CARLAŞCIUC

Screenshot_6

Lasă un răspuns