Anul 1476. După strălucita victorie de la Vaslui repurtată de Ștefan cel Mare al Moldovei, însuși sultanul Mehmed al II-lea Cuceritorul pornește cu oastea din Adrianopol și deschide marea campanie împotriva Moldovei. În primăvara anului 1475, Veneția încheie pace cu imperiul Otoman, astfel ca acesta primește răgazul necesar pentru operațiuni militare la Marea Neagră. Mehmed II-a, cuceritorul Constantinopolului, atacă Crimeea genoveză, cucerind pe rând cetățile Caffa, Tana și Mangop și Hanul Crimeii devine dependent de Poartă. Astfel la 1476, tătarii atacă Moldova din est, iar însăși sultanul conduce Armata otomană din sud. Ștefan cel Mare este nevoit să permită grosului armatei formate din răzeși să-și apere casele de tătari rămânând cu armata de curte în fața inamicului principal. Urma să aibă loc Bătălia de la Valea Albă (Bătălia de la Războieni) la 26 iulie 1476. Scopul atacului otoman, susținut și de tătari, era preluarea cetăților Chilia și Cetatea Albă și înlocuirea lui Ștefan cu alt domnitor loial Imperiului. Ștefan cel Mare a solicitat ajutor militar țărilor creștine ale Europei, dar majoritatea lor au refuzat. Polonia a păstrat neutralitatea, fiind amenințată de otomani. Unicul ajutor a venit de la Matei Corvin, regele Ungariei. Oastea sultanului număra 150 000 oameni, din care 90 000 luptători, la care se adăugau 12 000 de munteni a lui Laioltă Basarab și forțele tătărești de 30 000 călăreți. Tuturor le se opune oastea moldavă a lui Ștefan cel Mare numărând 40 000 oșteni. Oastea sultanului a urmat itinerarul Adrianopol-Varna-Dobrogea-Vadul Obluciței. Înaintarea pe teritoriul Moldovei a început la 10 iulie 1476 pe direcția Prut-Siret-Suceava. Din cauza inferiorității mari de forțe, Ștefan rămas doar cu 10 000 boieri, se retrage, satele din calea dușmanului fiind părăsite și ogoarele arse. La 25 kilometri nord-vest de Roman, pe un platou împădurit, Ștefan organizează o tabără întărită cu un șanț, val de pământ și trunchiuri de copaci. Un obstacol de model husist a fost executat din carele oștirii legate între ele la adăpostul cărora se trăgea cu tunurile în otomani. Prin această amplasare a liniei de apărare Ștefan își asigura o cale de retragere în Transilvania. Bătălia a durat 2 zile după care Ștefan cu oastea se retrage în pădure, pierzând 200 morți și 800 prizonieri, în schimb otomanii au pierdut 30 000 oameni. Bătălia a fost câștigată de sultan, dar acesta nu a putut nimici oastea Moldovei. Garnizoanele Cetăților Nemț, Suceava și Hotin au reușit să respingă atacurile otomane. Ștefan a refăcut o armată de 16 000 oșteni și a hărțuit otomanii până la retragerea sultanului peste Dunăre, o parte din prăzi fiind recuperată.
Anul 1861. Astronomul australian John Tebbutt descoperă cometa C/1861 J1, una din cele mai mari comete ale secolului al XIX-lea.
Anul 1904. S-a născut Elvira Godeanu, o cunoscută actriță română de film, radio, teatru formată la generația de aur a marilor artiști interbelici. Elvira Godeanu (1904-1991) a interpretat roluri extrem de variate, atât din literatura universală, cât și din cea română. Ea rămâne una din marile interprete ale rolului Zoe Trahanache din comedia lui Ion Luca Caragiale.
Anul 1940. Începe cucerirea Franței de către Germania, armata germană traversează Meuse. Winston Churchill ține faimosul discurs „sânge, trudă, lacrimi și sudoare” în Camera Comunelor.
(V. K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com