O bună parte dintre creştinii ortodocşi din Ucraina prăznuiesc astăzi, 21 septembrie, pe stil vechi, Naşterea Maicii Domnului. Naşterea ei a fost prevestită de Arhanghelul Gavriil dreptului Ioachim în timpul rugăciunii acestuia: „Femeia ta Ana va zămisli şi va naşte o fecioară. Aceasta va fi cea mai aleasă dintre toate fecioarele şi femeile pământului, ea va zămisli… şi va naşte pe Împăratul universal al lumii, pe Fiul celui viu, pe Dumnezeu-Cuvântul”. La 9 luni Sfânta Ana a născut pe fiica cea Preacurată şi binecuvântată, pe Preasfânta Fecioară Maria, pe începătoarea şi mijlocitoarea mântuirii oamenilor.
Numele Maria, care i s-a dat Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cuprinde în sine un adânc înţeles. Tâlcuirea numelui Maria înseamnă „Împărăteasă” şi „Comoara Darurilor”. Iar fiecare literă a cuvântului Maria reprezintă iniţialele a cinci femei dintre cele mai vestite şi minunate ale Vechiului Testament.
Numele Maria este foarte popular la români, iar pe multe vetre româneşti au fost ridicate lăcaşe de închinare cu hramul Naşterea Maicii Domnului. Una dintre cele mai vechi şi mai însemnate Biserici Naşterea Maicii Domnului din ţinutul nostru bucovinean este cea de la Boian, ctitorită de cronicarul Ion Neculce. În anul 1830, pe vatra ctitoriei lui Ion Neculce, a început construcţia bisericii din piatră şi cărămidă, finalizată în 1838. În această biserică a slujit preotul şi scriitorul bucovinean Iraclie Porumbescu, tatăl ilustrului compozitor Ciprian Porumbescu, timp de doi ani – 1857-1859.
Credinţa fierbinte a boincenilor a fost răsplătită printr-un dar ceresc. Anume la Boian s-a aflat Icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni, la care vin să se închine, să-şi aline durerea şi să afle o speranţă credincioşi de pretutindeni.
E zi de hram şi într-o altă localitate pitorească din Valea Prutului – la Tărăsăuţi, sat cu o istorie spirituală la fel de bogată ca şi cea a Boianului. După cum scriu istoricii Arcadie şi Antonie Moisei, originari din Tărăsăuţi, „prin satele noastre, în evul mediu bisericile erau o raritate. Harta alcătuită de Georg Reihersdorffer în 1595 sau 1541 indică un locaş sfânt la Tărăsăuţi pe atunci, când biserici existau doar la Hotin şi Cernăuţi. Conform mărturiilor documentelor de arhivă, în 1777, prin străduinţa enoriaşilor, la Tărăsăuţi e ridicat un nou locaş sfânt – Biserica Intrării Maicii Domnului, „făcută din lemn”. Dintr-o carte bisericească veche, scrisă până în 1925, aflăm că în 1875 la Tărăsăuţi e zidită o nouă biserică din lemn închinată Naşterii Maicii Domnului. Ea, probabil, a fost ridicată pe locul fostei biserici a Maicii Domnului. În anul 1996 un grup de enoriaşi din sat şi-au asumat răspunderea de a construi în centrul actual al Tărăsăuţiului o biserică nouă, mai încăpătoare şi modernă”. Noua Biserică cu hramul Naşterea Maicii Domnului a fost construită aici la răscrucea de milenii.
În această zi, însemnată de ceruri, creştinii ortodocşi înalţă rugăciuni şi cântări Începătoarei şi Mijlocitoarei mântuirii oamenilor:
Maică dulce și duioasă,
Tu, a Cerului aleasă,
Cea mai sfântă dintre sfinți,
Vezi a noastre rugăminți.
Domnul ni te-a dat, Marie,
În greaua călătorie
Ce-o avem de săvârșit,
Să ne-ajuți necontenit.
Pe-orice om în suferinți
Ce îți dă lacrimi fierbinți,
Când la tine năzuiește,
Mila ta o cucerește.
Chiar de noi nu merităm,
Ocrotirea Ta aflăm.
Oricine ți s-a rugat
N-a rămas nemângâiat.
Dragostea ta cea fierbinte
Orice om o poate simte.
De aș vrea să-ți mulțumesc,
Eu cuvinte nu găsesc.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com