Manual pentru elevii ucraineni din România apărut la Cernăuţi

Buciuta-Stefan

Buciuta-StefanLa Cernăuţi a văzut lumina tiparului un nou manual de limbă ucraineană destinat şcolilor din România. Despre aceasta anunţă serviciul de presă al Administraţiei Regionale de Stat. Apariţia manualului reprezintă un proiect comun al Editurilor „Bukrek” din Cernăuţi şi „Lidana” din Suceava.

Manualul este destinat pentru elevii claselor a treia din şcolile cu predarea în limba ucraineană din România şi îi are ca autori pe Serafima Crigan din Cernăuţi şi Anca Ştubeanu, Lucia Mihoc din România. Apariţia manualului a fost posibilă graţie sprijinului financiar acordat de Uniunea Ucrainenilor din România, preşedinte a căruia este deputatul maramureşean Stepan Buciuta (în imagine). În 2015 „Bukrek” în parteneriat cu Editura „Lidana” intenţionează să elaboreze un nou Abecedar pentru copiii ucraineni din România.
Ucrainenii sunt al treilea grup etnic minoritar din România ca mărime, numărând 61.350 de persoane conform recensământului din 2002, adică 0,3 la sută din totalul populației. Ucrainenii trăiesc mai ales în nordul țării, în zonele din apropierea graniței cu Ucraina. Mai mult de jumătate din ucrainenii din România se află în Județul Maramureș, unde sunt 6,67% din totalul populației. Un număr semnificativ de ucraineni se găsesc și în Județul Suceava (8.506 persoane) și în Județul Timiș (7.261 persoane). În Județul Tulcea au fost numărați 1.279 ucraineni. În 12 comune din România, ucrainenii dețin majoritatea. Ca minoritate etnică recunoscută oficial, ucrainenii au un scaun asigurat în Camera Deputaților. Ștefan Tcaciuc a ocupat această poziție din 1990 până la moartea sa în 2005, când a fost înlocuit de către Stepan Buciuta. În urma alegerilor parlamentare din 2012 locul de deputat al minorității ucrainene l-a ocupat avocatul Ioan Maricico. Liceul „Taras Șevcenko” din Sighetu Marmației este dedicat minorității ucrainene, aici se predă în limba ucraineană. În unele regiuni, uc­rai­nenii dețin denumiri alternative: „rusini”, „ruteni” (în Mara­mureș, Banat și Crișana), „huțuli” (în zona muntoasă a Bu­covinei) sau „haholi” (în Dobrogea).

Добавить комментарий