Românul s-a născut poet

000IMG_9795

000IMG_9795La 21 martie în întreaga lume va fi marcată Ziua internațională a Poeziei. Miercuri, în preajma acestei sărbători, la Centrul de presă „Libertatea Cuvântului” a avut loc o întâlnire de suflet cu mai mulți poeți români din „dulcea Bucovină”. Acțiunea a fost organizată de colectivul săptămânalului „Libertatea  Cuvântului” în comun cu Redacția principală a emisiunilor în limba română de la Postul de radio și televiziune „Bucovina”. 

„Diplomație culturală desăvârșită”
Salutându-i pe oaspeții sosiţi la redacția noastră, redactorul-șef al săptămânalului „Libertatea Cuvântului”, Romeo Crăciun, a accentuat că, în pofida greutăților prin care trece actuala societate, mai sunt oameni, și nu puțini la număr, pasionați de poezie. „Cu cât mai mulți oameni vor fi pasionați de poezie, cu atât mai frumoasă va fi viața. Deci, avem nevoie de poezie”, a conchis Romeo Crăciun.
Leonid Parpauț, redactor-șef al Redacției principale a emisiunilor în limba română la TV „Bucovina”, a subliniat că întâlnirea de miercuri la Centrul de presă „Libertatea Cu­vân­tului” este un preludiu al Zilei Poeziei, căreia îi va fi consacrată o emisiune specială luni, 21 martie, la „Studioul de seară”. Această inițiativă în comun a „Libertății Cuvântului” și TV „Bucovina” de a marca în mod deosebit Ziua Poeziei, a confirmat ceva mai târziu poetul Mircea Lutic, va continua luni la Școala medie din Voloca.
Surpriza plăcută pentru poeții invitați a fost derularea unor imprimări, făcute proaspăt cu concursul elevilor de la Gimnaziul nr. 6 din Cernăuți, în cadrul cărora aceștia recită versuri din creația distinșilor poeți bucovineni Vasile Levițchi, Grigore Bostan, Arcadie Suceveanu, Mircea Lutic, Ilie Tudor Zegrea, Simion Gociu.
„A fost o surpriză de proporții”, a sesizat ministru-consilier la Consulatul General al României la Cernăuți, Ionel Ivan, prezent la întâlnire. El a mai spus că scriitorii bucovineni sunt „ambasa­
dori ai culturii române în Ucraina”. „Românul s-a născut poet, iar ceea ce ați or0IMG_9793 (1)ganizat astăzi aici este o diplomație culturală desăvârșită”.

Șah poetic de la Marin Gherman
Literatura română din nordul Bucovinei de astăzi este, în primul rând, un rezultat al eforturilor depuse de Vasile Levițchi, poetul care a reușit în anii 70 să adune în jurul său pe cei mai talentați tineri, îndrăgostiți de ars poetica, a remarcat în continuare Romeo Crăciun. Și a format o generație de poeți. Apoi același rol i-a revenit profesorului universitar, Grigore Bostan, care, de asemenea, a creat o altă generație de poeți, debutând la hotar de secole. Din tânăra generație face parte și Marin Gherman, care și-a lansat cea de a doua plachetă de versuri „Jocul Dilemelor”, ieșită de sub tipar în toamna anului 2015 la Râmnicu Sărat și menționată cu premii în România. În cadrul întâlnirii a fost evidențiat faptul că această culegere prezintă un eveniment neordinar în scrisul românesc din regiunea Cernăuți, fiindcă Marin Gherman ne propune o partidă de şah poetic, care i-a adus deja laurii victoriei. Piesele sunt cuvintele pe câmpul alb-negru cu invizibilă polaritate, unde un simplu pion se poate îndrăgosti în regină, ca şi în partida adevărată de şah. Piesele de pe tablele de şah sunt personaje veşnice ale literaturii. Autorul pretinde să-şi câştige partida în tăcerea nocturnă (ciclul „Şah în tăcere nocturnă”). Dezvoltând imaginile nocturne, proslăvite cândva de romantici, Marin Gherman îşi închipuie cum ar păşi „în vreme de noapte” statuia lui Vasile Alecsandri prin Cernăuţi, într-o lume a măştilor teatrale, care sunt „nişte suflete fugare”/ ce aşteaptă/ să apară din nou luna/ pe cerul Cernăuţiului în noapte”. Iar eroul liric caută „ca un alchimist/ formula unor sentimente adevărate”. Poetul afirmă că fără fiinţa iubită şi oxigenul pare o substanţă artificială, „fără dragoste, fără suflet”. Îi lipseşte o componentă esenţială.
Folosind metafore proaspete şi ritmică modernă, Marin Gherman cultivă o poezie lirică profundă. Declaraţiile de dragoste sunt făcute de un filosof, încurajat de pionul îndrăgostit de regină. În poeziile cu mesaj filozofic, iar în placheta „Jocul Dilemelor” majoritatea fac parte din această categorie, precum şi în cele de dragoste poetul simte că trece printr-un labirint al destinului.
Jocul Dilemelor şi creează adevărata poezie. Marin Gherman nu este un simplu pion în acest joc pe câmpul alb-negru, ci o figură importantă, iar partida de şah poetic propus de el pretinde la o inovaţie. Spre finele întâlnirii Mircea Lutic va conchide că poezia și este un joc al dilemelor.

„Nu este criză de poezie, ci criză  de atenție”
Poeții invitați la întâlnire au fost atrași în discuția despre rolul poeziei în păstrarea identității naționale. Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, a opinat că „poezia chiar de la început și-a avut rolul de avangardă. Poeții anonimi, cei care au creat folclorul, ne învață adevărata poezie”. În prezent, a mai spus domnul Vasile Tărâțeanu, nu trecem printr-o criză a poeziei, ci este o criză de atenție. Statul nu acordă atenția cuvenită oamenilor de creație, a declarat el. Ideile lui au fost completate de Mircea Lutic, laureat al mai multor premii de prestigiu din Ucraina, România și Republica Moldova. „Folclorul este, într-adevăr, cea mai mare valoare spirituală a poporului nostru, însă unii autori, crezându-se că fac poezie în stilul popular, creează, de fapt, nonpoezie”, s-a arătat a fi îngrijorat maestrul. „Este vorba de nonvaloare”, l-a susținut poetul Simion Gociu. Ambii au constatat că în regiune lipsește atmosfera literară necesară pentru afirmarea tinerelor talente. Prin urmare, este nevoie de un eficient cenaclu literar și această idee, lansată la întâlnirea de la Centrul de presă al „Libertății Cuvântului” trebuie realizată cu antrenarea altor mijloace de informare în masă.
Cea mai tânără membră a Uniunii Naționale a Scriitorilor din Ucraina, Doina Bojescu, a susținut afirmația că poezia este afectată de criză. E o criză de creație, dar cheia de la soluționarea ei e în mâinile politicienilor, care trebuie să se gândească și la stimularea tinerilor literați. Întru totul a susținut-o domnul Nicolae Mintencu, profesor de română, învățător emerit din Ucraina, autorul câtorva volume de versuri și dascălul câtorva tineri poeți de astăzi. Condițiile materiale, goana după avere îi face chiar pe tinerii talentați să se înstrăineze de muza poeziei.
La întâlnirea cordială și de suflet de la Centrul de presă „Libertatea Cuvântului” maestrul Mircea Lutic a venit cu exemplarul de semnal al noului său volum de poezie, iar Simion Gociu, de asemenea cu un solid volum de factură antologică, scos recent de sub tipar la Iași. Prin urmare, după cum a și menționat domnul Mihai Grosu, patronul ziarului „Libertatea Cuvântului”, există prilej pentru continuarea dialogului poetic.

Mircea LUTIC

0IMG_9821Urcuş pe făgaşul luminii
Adevărul şi binele sunt  protopărinţii
Graţiei din veac, ce se împlineşte plenar
În preajma altarului de minuni, unde sfinţii
Sălăşluiesc întru evlavie, solitar.

Sinteza lor marchează integritatea firii
Şi te înalţă, muritor, în cinstea visată
De semănător cu sârg înmiit al iubirii
Şi stăpân pe blaga prin iubire-adunată…

În virtualităţi numai cu sine te-ntreci,
La fel – în citirea tainei fără confinii
A adevărului celest, cu respir infinit,
Şi-n înrudirea prin fapte cu cele din veci.

Frumosul e urcuş pe făgaşul luminii
Către cel mai ferice şi mai înstelat zenit.
Doina BOJESCU

Sufletul

0IMG_9827Mii de raze se străpung
cu capete-ascuțite de venin
și curge sânge
din care se deschide-un ochi
visând adânc și arzător
și ochiul plânge
Iar totul ce s-a zămislit
sferă de foc nestins încheagă
și prinde aripi
Lumina strigă-n infinit
purtând în sine tainic timp
și dulci amaruri

Vasile Tărâțeanu

Rugă
Dacă la început

a fost cuvântul
și cuvântul a fost  0IMG_9750
Dumnezeu
el nu putea fi decât într-o limbă
înțeleasă de toți –
în limba poeziei.
Atunci,
lasă-mă și pre mine
preaiubit Părinte
să fiu unul născut
și nu făcut
întru El sau Ea
măcar de acum
înainte
Nicolae Mintencu
Balada mamei
Alergând, măicuţă, pe imaşuri
0IMG_9743Vei auzi cum plânge vântul,
Cum iarba se preface-n fân,
Cum apa se tulbură-n izvor.
Să ne dai de ştire, măicuţă,
Să ne faci fericiţi –
De vei găsi fluierul de fag
La care-ţi fiul duios cântă
Şi visai ca balada să-ţi cânte
Frunzele din codru.
Păsările-n zbor,
Ciocârliile sub nori
Destăinuie-ţi amarul
Mioarei năzdrăvane –
Să te călăuzească în lunga căutare.
Aşa vei găsi fluierul de fag
Ce cântă cu drag,
Fluierul de soc
Ce cântă cu foc.

Marin Gherman

0IMG_9783Trupul ecoului
Sunt o simplă imitare a Eului,
ca un ecou ce dublează
vocea vorbitorului.

Ca orice ecou,  trăiesc în fântâni.
În căutarea izvoarelor înec metafore în ape.

Sunt un trup al ecoului,  auzit în fântâni,
rătăcit în desişuri de codri şi mă-ntreb:
Cine mă strigă?
Simion Gociu

Din singurătatea-mi
0IMG_9794Iubita mea, din lumea ce te  strig,
Golul mă prinde, mi se face frig.
Un vis îmi cade-n palme și un fulg.
De dor, pe care nu pot să le smulg
Oricât de tare aș dori s-o fac.
Iar peste burg ninsorile-și desfac
Lințoliul muțeniei, încet acoperind
Taina păcatului în nerostitul gând.

Visul și fulgul palmele-mi străbat
Crucificându-mă pe alb imacu lat…
Vasile CARLAŞCIUC
Fotografii de Nicolae HAUCA

Добавить комментарий