La 22 martie 1442 a avut loc Bătălia de la Sibiu. După înfrângerea oștilor lui Iancu de Hunedoara la Sântimbru (18 martie 1442), otomanii, conduși de Mezid Pașa, bey-ul Vidinului, s-au îndreptat spre Sibiu, care era asediat, încă de la pătrunderea lor în Transilvania. Iancu și-a refăcut armata cu trupe trimise din comitatele Cluj, Turda, Târnave și Hunedoara, la care s-au adăugat secuii și sașii, conduși de judele regal Anton Trautenberger. 10.000 de soldați la comanda lui Iancu de Hunedoara, Anton Trauntenger și Simion Kamonoyai au pornit către Sibiu pentru a-i înfrunta pe turci. Pentru ca Iancu de Hunedoara să nu fie recunoscut, a făcut schimb de haine cu Simion Kamonoyai, care purta armura lui Iancu, în culorile voievodatului. În fruntea a 5.000 de cavaleri curajoși, Simion Kamonoyai a pornit către armata otomană pe care au făcut-o să se regrupeze. Otomanii au depus eforturi foarte mari pentru a-l ucide pe Simion crezând ca este Iancu, lăsând flancurile descoperite. Au fost atacați de Iancu de Hunedoara și, cu ajutorul soldaților din Sibiu care au lansat o ploaie de săgeți și ghiulele. Mezid și fiul său au căzut pe câmpul de luptă. Rămași fără conducător, oștenii otomani au intrat în panică, fugind în dezordine. Un corp de oaste, condus de fiul fostului domn muntean, Dan al II-lea Basarab, i-a urmărit până la pasul Turnu și, în timp ce încercau să treacă în Țara Românească, i-a nimicit. Otomanii au pierdut în această bătălie 20.000 de oameni, iar în tabăra creștină s-au înregistrat 3.000 de morți, aceasta fiind a treia victorie a armatelor conduse de Iancu de Hunedoara asupra otomanilor după cele obținute la Semendria în 1437 și în zona dintre Semendria și Belgrad în 1441. Iancu l-a impus pe tronul Țării Românești pe Basarab al II-lea (1442–1444), care va participa alături de el la bătălia de pe râul Ialomița și la Campania cea Lungă.
La 22 martie 1842 s-a născut compozitorul, pianistul, pedagogul, activistul public, fondatorul muzicii clasice ucrainene, Mykola Lysenko. Absolvent al Universității din Kiev, Mykola Lysenko și-a continuat studiile la conservatorul din Leipzig și la cel din Sankt-Petersburg. În anul 1904 a înființat la Kiev Școala muzical-dramatică. Este autorul a nouă opere, cele mai vestite fiind „Natalka Poltavka”, „Taras Bulba”, „Eneida”. Pe timpul său, Mykola Lysenko a fost nu numai compozitorul nr. 1 al Ucrainei, ci și o personalitate centrală a întregii culturi ucrainene. A evoluat și pe scena Filarmonicii din Cernăuți.
În ziua de 22 martie a anului 1884 a avut loc premiera piesei „Fântâna Blanduziei” de Vasile Alecsandri. Scrisa în anul 1883, piesa a fost publicată în anul următor în „Convorbiri literare”, în trei numere consecutive şi inclusă în acelaşi an în volumul al X-lea al ediţiei „Opere complete” (vol. V. Teatru), apărută la Socec. Reprezentată la 22 martie 1884, „Fântâna Blanduziei” e cea mai izbutita lucrare dramatica a lui Vasile Alecsandri, întrucât, din câteva trăsături, a reuşit să ne proiecteze o viziune antică. Lipsită de elementul tragic, „Fântâna Blanduziei” ne evocă numai un colt de viaţă romana cristalizat în jurul unui singur moment sufletesc de o valoare umană. Nimeni nu era, de altfel, mai indicat decât Horaţiu, pentru idila din jurul celebrei fântâni, idila curmată de grăuntele de resemnare ce i-a înfrânat întotdeauna avânturile; realitatea umană este astfel combinată cu realitatea istorică. Fără a fi o tragedie sau chiar o piesă de teatru, de vreme ce resemnarea eludează conflictul dramatic, „Fântâna Blanduziei” e un crampei de umanitate şi, prin armonia formelor, mai ales, de antichitate: prin firea lui senină, optimistă, Alecsandri era, de altfel, în măsură să înţeleagă pe poetul Tibrului, care cântase atât de topic poezia mediocrităţii, a vieţii rustice şi a resemnării şi, fără a fi războinic, devenise, prin acelaşi destin ironic, ca şi Alecsandri, un poet al curţilor, al războaielor, al imperialismului, într-un cuvânt un poet naţional.
La 22 martie 1939, în localitatea Tuzla, Constanța, s-a născut George Filip, poet, unul dintre cei mai importanți poeți români ai exilului, urmaș al lui Octavian Goga. A absolvit liceul la București și a lucrat mai mulți ani ca fotoreporter la revistele: Viața Studențească, Luceafărul, Albina, Viața Militară și România Liberă. Datorită atitudinii sale, neagreată de democrația comunistă a acelor timpuri și a propagării genului de poezie incomodă a fost judecat public la Turnu Severin și arestat. În 1977, după mulți ani de privațiuni și suferințe, a cerut protecția Ambasadei americane. În urma aceste acțiuni, i s-a intentat un nou proces public, care a avut loc la Tuzla. Și-a făcut debutul în România cu 4 volume pe tematici diferite. A părăsit țara în 1979 și, după peregrinări în Austria, Germania și Franța s-a stabilit în Canada. S-a numărat printre fondatorii Centrului Cultural Român, a fost redactor la Ora de radio în limba română, redactor la revista multiculturală Humanitas și director cultural la Teleromânia, prima televiziune din exil, în limba română. Cărți publicate: Matematica pe degete, Anotimpul legendelor, Drumuri de baladă, Zei fără armuri, Poemes sur feuilles d’erable, Era confuziilor, ’89 Poeme îndoliate, Văd lumina, La planet plate – Poemes, Singur împotriva destinului, Aezii privesc, Din oglindă, Țara din lacrimă. A decedat la 11 ianuarie 2024, Montreal, Canada.
La 22 martie 1942, Adâncata (actualmente Hliboca), județul Storojineț, s-a născut Mihai Ivăncescu, fost fotbalist care a jucat pe post de fundaș dreapta. A jucat la Steagul Roșu și Tractorul din Brașov și a fost selecționat la echipa națională de fotbal a României de trei ori (1967–1968). A participat la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic 1970. S-a stins din viață la 2 ianuarie 2004, la Brașov.
Evenimente istorice din ziua de 22 martie:
1832: S-a stins din viață scriitorul german, ilustru gânditor și om de știință, una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale, Johann Wolfgang von Goethe.
1948: Regele Mihai I a fost primit la Casa Albă de președintele american Harry Truman. La întâlnirea de la Casa Albă, deși președintele Harry Truman a fost prietenos și s-a interesat de abdicare, întâlnirea a fost doar un act de protocol, neavând urmări concrete și reprezentând o deziluzie pentru Regele Mihai I.
1965: Nicolae Ceaușescu ales prim-secretar al CC al PMR. Fostul dictator comunist Gheorghiu-Dej încetase din viață la 19 martie 1965. Pe 22 martie 1965, la Plenara CC al PMR Nicolae Ceaușescu, liderul comunist care răspundea de sectoarele cheie ale puterii, Armata, Securitatea, Justiția și Miliția, la propunerea lui Ion Gh. Maurer, a fost ales prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, care avea să revină în curând la vechea sa denumire de Partidul Comunist Român. La 47 de ani, Nicolae Ceaușescu devenea cel mai tânăr conducător politic din Europa.
1993: În Moldova a fost inaugurată Ambasada Ucrainei.
2023: Limba română, oficial limba de stat a Republicii Moldova. Parlamentul Republicii Moldova a votat, la 16 martie 2023 (la a doua lectură, cu 58 de voturi pentru) proiectul de lege care prevedea substituirea sintagmelor „limba moldovenească”, „limba maternă” și „limbă de stat” cu sintagma „limba română” în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituție. La 22 martie, legea a fost promulgată de către Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com