La 2 februarie 1948 a decedat Smaranda Brăescu, aviatoare şi paraşutistă română cu renume mondial. Supranumită „Regina înălțimilor”, Smaranda Brăescu (1897-1948) mai are în palmaresul aeronautic: recordul mondial absolut de altitudine, la saltul cu parașuta, realizat în 1932 în SUA, o serie de raiduri aeriene europene, participarea la numeroase mitinguri aeronautice interne și internaționale și nu în ultimul rând participarea ca voluntar în cel de-al Doilea Război Mondial, atât pe frontul de est, cât și pe frontul de vest.
Smaranda Brăescu s-a născut în satul Hănțești din Județul Galați. Între anii 1904 – 1909, a urmat cursurile şcolii primare din satul vecin Vizureşti. În 1911 s-a înscris la Şcoala profesională de fete din Bârlad, pe care a absolvit-o în anul 1916. Din cauza condiţiilor materiale dificile ale familiei a fost trimisă la Bucureşti, unde a locuit la internatul azilului „Elena Doamna” şi a studiat la Şcoala Normală „Principesa Elisabeta”. Apoi, în perioada 1924-1928, a urmat cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția Artă Decorativă și Ceramică. În vara anului 1928, la invitaţia inginerului german Heinecke, a plecat la Berlin pentru a urma cursuri de paraşutism. La data de 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta. După ce a aterizat a afirmat că se simte „ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengărie”. Din acest moment, România a devenit cel de-al patrulea stat european, după Franţa, Cehoslovacia şi Elveţia, cu o femeie paraşutistă brevetată.
Cu ajutorul banilor strânși în urma unei subscripții publice deschisă de ziarul „Universul”, în decembrie 1931, Smaranda a plecat în Statele Unite ale Americii, iar în cursul primelor luni ale anului 1932 a participat la o serie de mitinguri aeriene în California, obţinând şi aprobarea Ministerului de Război al SUA pentru a se pregăti la o unitate militară a aviaţiei americane.
Ziua de 19 mai 1932 este una istorică pentru paraşutismul mondial: Smaranda, decolând într-un avion pilotat de americanul Booshart, de la baza militară aeriană de la Sacramento, s-a lansat cu paraşuta de la o înălţime de 7.315,2 metri stabilind astfel noul record mondial de paraşutism feminin şi masculin deopotrivă.
A urmat apoi cursuri la școala de pilotaj de la New York, obținând brevetul de pilot de avion. La 19 mai 1936, la bordul propriului avion, marca „Milles Hawk” (de fabricație engleză), Smaranda Brăescu a realizat primul zbor al unei aviatoare din România peste apele Mediteranei. După începerea războiului, Smaranda a fost încadrată ca instructor la Şcoala de paraşutişti de la Popești-Leordeni (1941). La cererea sa, a fost încadrată în Escadrila 1 Sanitară (1942), numită și Escadrila Albă, compusă numai din femei care executau misiuni de transport al soldaților răniți pe frontul de Est. Apoi, pe frontul de Vest a plecat în calitate de comandant al unui pluton de voluntare încadrat în Detaşamentul „Corneşti” şi în Escadrila Sanitară (1944-1945). Sfârşitul războiului o găseşte pe Smaranda, împreună cu altă remarcabilă femeie-pilot, Mariana Drăgescu, pe aerodromul Trencin din Cehoslovacia, făcând parte din Escadrila 113 Legătură.
După război, indignată de ceea ce se petrecea în România, protestează împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946, semnând, alături de alte personalități, un memoriu care a fost trimis Comisiei Aliate de Control. Din păcate, acest document ajunge în posesia delegației sovietice, Smaranda și ceilalți semnatari fiind supuși represiunilor comuniste. Smaranda a fost condamnată, în lipsă, la 2 ani de închisoare și este nevoită să se ascundă, să-și schimbe numele, să pribegească, pentru a nu fi trimisă la închisoare. S-a ascuns un timp în via fratelui său geamăn, în casa preotului greco-catolic Anton Pet din Răchiteni, județul Iași, și la Butea. Fiind grav bolnavă a fost operată, sub numele de Maria Matei, iar la sfârșitul anului 1947 se afla la ferma Congregației Maicii Domnului din Cluj, purtând numele de Maria Popescu. A murit în Clinica Universitară la 2 februarie 1948, fiind înmormântată sub un nume fals la Cimitirul din Cluj.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com