Istoricul zilei – 19 octombrie: evenimente și personalități

19 10 IST 4

La 19 octombrie 1433 s-a născut Marsilio Ficino, filosof, umanist şi astrolog italian. Marsilio Ficino (1433-1499)  a fost unul dintre cei mai influenți filosofi umaniști ai Renaşterii italiene, întemeietorul faimoasei Academii platoniciene, primul traducător al operei lui Platon în limba latină.  Academia sa florentină, o încercare de a reînvia Academia lui Platon a avut repercusiuni asupra dezvoltării filosofiei europene. În opinia lui Marsilio Ficino, Iisus Hristos  este considerat un învăţător spiritual îndrumător, trimis de Dumnezeu pentru binele umanității. Înălțând creştinismul la religia supremă,  Ficino a afirmat că Întruparea lui Histos a avut loc și astfel, încât Dumnezeu să se poată reuni „cu toate aspectele creaţiei”.

19 10 IST 2

La 19 octombrie 1497  polonezii ridică asediul cetăţii de scaun a Moldovei, Suceava. Armata polonă a regelui  Ioan Albert începe retragerea din Moldova,  hărţuită de oastea  lui  Ștefan cel Mare, care îi cauzează mari pierderi în bătălia de la Codrii Cosminului  şi,  la  30 octombrie,  în lupta de la Cernăuţi,  în care resturile  acesteia  sunt decimate  şi  alungate din ţară.

19 10 IST 1

La 19 octombrie 1926 a  încetat din viaţă medicul şi bacteriologul Victor Babeş, vicepreşedinte al Academiei Române (1899-1900; 1918-1919). În 1887 Victor Babeş (1854-1926) a pus bazele Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti, acesta fiind primul institut de cercetări ştiinţifice înfiinţat în ţara noastră. Aici a organizat unul dintre primele centre de vaccinare antirabică din lume, după cel creat de Pasteur, la Paris. În 1900 a fondat Societatea anatomică. A publicat în 1885, împreună cu savantul francez A.V. Cornil, cel dintâi tratat complet de bacteriologie din lume. În 1895, a formulat principiul serovaccinării.

19 10 IST 3

La 19 octombrie 1961 a încetat din viaţă scriitorul român Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române (din 1921), considerat unul dintre cei mai importanţi prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea. Mihail Sadoveanu s-a născut  la 5 noiembrie 1880, la Pașcani.  El a publicat aproape o sută de volume, lucrările literare de referinţă fiind  „Hanu Ancuţei” – 1928, „Împărăţia apelor” – 1928, „Fraţii Jderi” – 1935 – 1942, „Baltagul” – 1930, „Zodia Cancerului” – 1929, „Creanga de aur” – 1933, „Ostrovul lupilor” – 1941.

Mihail Sadoveanu a fost membru al Prezidiului Adunării Deputaţilor (din 1947), vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale (din 1948). A condus delegaţia română la Congresul Mondial al Păcii de la Paris (1949) şi a fost distins cu ordine şi medalii.

El a intrat în literatura română cu o forță incredibilă, publicând în 1904 patru volume de proză, cărți care prefigurează principala temă a scrisului său – trecutul istoric. Mihail Sadoveanu este un autor foarte riguros în ceea ce privește faptul istoric, extrem de atent în ceea ce privește detaliile care dau culoarea de epocă, un înțelept atunci când ne interesează sensul celor povestite. Romanul „Baltagul”, o capodoperă din toate punctele de vedere, este dincolo de istoria detectivistică amplasată în spațiul pastoral, dincolo de reflexele motivului Mioriței în drama epică, este  o interpretare magistrală a unui străvechi mit al Egiptului faraonic, acela al zeiței Isis.

După cum constată istoricii literari, opera lui Mihail  Sadoveanu constituie un tezaur inalienabil al culturii și specificității românești. De la înțelegerea sufletului, a suferințelor, umilinței, orgoliului, mândriei omului de rând, la fina analiză a resorturilor care au determinat condițiile supraviețuirii istorice ale poporului român, Sadoveanu așează la temelia existenței naționale un fundament de neignorat.

În anul 1957, când în România a ieşit de sub tipar prima ediţie în română a „Cobzarului” lui Taras Şevcenko, Mihail Sadoveanu a semnat prefaţa la acest volum. Iar în Ucraina au fost traduse în ucraineană unele creaţii ale marelui prozator român: „În drum spre Hârlău” (1953), „Nicoară Potcoavă” (1957), „Neamul Şoimăreştilor” (1970), „Mitrea Cocor” (1973). În 1980 a fost editat un volum aparte din mai multe creaţii sadoveniene. Un studiu captivant despre Mihail Sadoveanu a scris regretatul profesor de la Universitatea Naţională „Taras Şevcenko” din Kiev, un bun prieten al României, Stanislav Semcinski. La traducerea în ucraineană a prozei lui Mihail Sadoveanu şi-a adus contribuţia şi traducătorul bucovinean Ivan Kuşnirik din s. Maleatinţi, fostul raion Chiţmani.

În ziua de 19 octombrie a anului 2003  Maica Tereza este beatificată de Papa Ioan Paul al II-lea. Sfânta Tereza de Calcutta, născută Anjezë Gonxhe Bojaxhiu și cunoscută ca Maica Tereza (1910-1997), călugăriță catolică de origine albaneză care a fondat ordinul Misionarii Carității în Kolkata (Calcutta), India în 1950, timp de peste 45 de ani  a îngrijit săracii, bolnavii, orfanii și muribunzii, conducând și extinderea Misionarilor carității, mai întâi în toată India, apoi și în alte țări. A întemeiat ordinul „Misionarele Carității”. A primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979 şi titlul de Doctor honoris causa  al Universităţii din Serampore. A fost beatificată de Biserica Catolică în 19 octombrie 2003. La 4 septembrie 2016 a avut loc canonizarea Fericitei Maici Tereza de Calcutta, la Vatican, în Piața Sfântul Petru.

19 10 IST 5

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

 

Добавить комментарий