Istoricul zilei: 20 martie – Alexandru Hurmuzachi, cel  cu inimă românească, pururi însuflețită pentru patrie și națiune

Alexandru_Hurmuzachi1 - копия

La 20 martie 1871 a decedat Alexandru Hurmuzachi, descendent din ilustra familie bucovineană Hurmuzachi, publicist și om politic român, membru fondator al Societății Academice Române, fruntaș al mișcării naționale din Bucovina, deputat din partea Bucovinei în Parlamentul austriac.

Alexandru Hurmuzachi s-a născut la 16 august 1823, la Cernauca de lângă Cernăuți, unde își aveau conacul părinții – Doxachi, mare vornic,  și Ilinca Hurmuzachi.  În familia Hurmuzachi au fost 12 copii, dintre care au supraviețuit șapte: cinci frați  și două surori. La inițiativa fraților Hurmuzachi a fost creată gazeta „Bucovina”, prima gazetă care se tipărea în două limbi (germană și română). Familia a avut un rol important în timpul revoluției de la 1848. La moșia Cernauca s-au adunat cei mai destoinici bărbați pe care i-a avut Moldova: Alexandru Ioan Cuza, viitorul domnitor, Vasile Alecsandri, „acel rege al poeziei”, Gheorghe Sion, Mihail Kogălniceanu, care a redactat aici faimoasa lui petiție.

În perioada anilor 1829-1841 Alexandru Hurmuzachi și-a făcut studiile primare, gimnaziale și liceale la Cernăuți. În 1845 urmează studiile juridice la Viena.

 Revenind în Bucovina, Alexandru Hurmuzachi redactează, împreună cu fratele său, Gheorghe, ziarul „Bucovina” (1848-1850). În 1862 a inaugurat „Foaia Soțietății pentru cultură și literatură română în Bucovina”.

În 1866 Alexandru Hurmuzachi  a fost deputat în Camera Consiliului Imperial de la Viena, iar în 1867 – deputat în Dieta Bucovinei. În 1866 (anul morții lui Aron Pumnul și al debutului literar al lui Mihai Eminescu) Alexandru Hurmuzachi devine membru al Academiei Române.

Din opera sa merită evidențiate  „Cuvânt de deschidere la prima Adunație Națională de la 19 aprilie 1862, a reuniunii române din Cernăuți”, articolele „Teatrul național la Cernăuți”, „Arune Pumnul” și „Alecsandri în Cernăuți”.

Alexandru Hurmuzachi a murit la 8/20 martie 1871 la Neapole, Italia. A fost înmormântat în curtea Bisericii cu hramul Pogorârea Sfântului Duh din localitatea Dulcești, județul Neamț. Inscripția de pe piatra funerară indică momentele principale din viața pământească a celui care a fost Alexandru Hurmuzachi:   „Aice zace în Domnul lêngă fratele seu Constantin, Alesandru Hurmuzachi; nescut în Cernauca, Ducatul Bucovinei, în 16. August 1823; deputat la parlamentul Austriei și la dieta țêrii; fost președinte al societății române literarie în Bucovina; membru societății academice din Bucuresci; reposat în Neapoli în 8. Mart 1871. Neuitatului seu frate cu spiritul cel ager și luminat, cu simțemintele-i cele nobile și nalte, iubirea-i cea severă de dreptate, și cu inima-i cea românească purure însuflețită pentru patrie și națiune, pune această peatră întru lacrimi de durere Elisa Sturdza, înconjurată de ceilalți frați sdrobiți de măchniciune.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com

 

 

Lasă un răspuns