Revenim la tema abordată
Furtuna, mi se pare, că s-a potolit. Poate așa, la prima vedere, iar gândurile oamenilor obijduiți, uneori, sunt imprevizibile. După discuțiile aprinse de la Administrația Regională de Stat, în prezența conducătorilor regiunii și a șefului Departamentului învățământ și ştiință, a diplomaților români de la București și de la Consulatul General al României la Cernăuți, precum și după deplasarea la Stălinești, Bălcăuți, Nesvoia și Mămăliga a Secretarului de Stat din cadrul Departamentului Politici pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni, Petre Guran, spiritele în jurul „reformei școlare” din comunitatea Mămăliga s-au calmat un pic. Primarul comunei, dl Arcadie Șova, și deputații Consiliului local stau fermi pe poziție: Școala mixtă din Mămăliga de la 1 septembrie anul curent trebuie să funcționeze ca școală de bază, primind elevii în clasele superioare din cele trei sate Stălinești, Nesvoia și Bălcăuți, acestora luându-li-se statutul de școli medii. Ele rămân în continuare ca școli medii incomplete – neoficial, iar oficial – filiale ale Școlii de bază din Mămăliga. În răspunsul oficial că cele trei școli nu se închid, ci sunt „optimizate”, adică transformate în filiale, locuitorii acestor sate văd un pericol. Nimeni nu garantează că după câțiva ani ele nu se vor transforma în școli primare. Iată de ce poziția părinților și profesorilor din satele vizate rămâne tot fermă – o școală fără statut e ca un stat fără Constituție și nu-și doresc soarta frunzei pe apă.
Mulți localnici și-au dat seama: crearea comunității locale a avut loc fără ca sătenilor să li se explice care sunt problemele și riscurile şi care vor fi avantajele. Ei sunt împotriva unor astfel de experimente cu școlile. „Reformele se fac pentru oameni, dar nu oamenii trebuie să fie obiectul reformelor”, afirmă aceștia, sperând că bunul simț va prevala peste aceste neînțelegeri și hotărâri luate în pripă.