La 15 mai 1417 a fost încheiat Tratatul de pace dintre Mircea cel Bătrân și Mehmed I. În anii 1415–1416, în paralel cu desfășurarea unor tratative de armistițiu cu noul sultan, Mehmed I, regele Ungariei Sigismund de Luxemburg și Domnul Țării Românești Mircea cel Bătrân au sprijinit un contracandidat, pe Mustafa, trupe româno-maghiare încercând să îl impună sultan. Eșecul acestei noi tentative de a-și impune pe tronul otoman propriul favorit l-a costat pe Mircea un atac al sultanului Mehmed I în primăvara anului 1417, când trupele turcești au reocupat Dobrogea și au intrat în Țara Românească. Potrivit cronicilor turcești, în urma acestei intervenții Mircea a fost nevoit să accepte un tratat de pace cu Imperiul Otoman, care prevedea ca Principatul Valahiei să se guverneze după propriile sale legi, Domnul având dreptul de a face război și pace cu vecinii săi și să încheie tratate de prietenie cu ei și să aibă drept de viață și de moarte asupra supușilor săi, în schimbul unui tribut anual de 3.000 de piese de aur. Totodată, domnul român era obligat să trimită la Constantinopol un fiu drept garanție și să îl sprijine pe sultan în campaniile militare.
La 15 mai 1685 urcă în scaunul Ţării Moldovei domnitorul Constantin Cantemir, tatăl celebrului Dimitrie Cantemir. A domnit până la moartea sa – 15 martie 1693. Constantin Cantemir (1612-1693) a fost domnul Moldovei între 15 mai sau 25 iunie 1685-15/27 martie 1693. A ajuns pe tron la bătrânețe, la vârsta de 73 de ani. A fost viteaz, dar incult. A participat la luptele dintre polonezi, austrieci și turci, ducând o politică oportunistă. Era de partea turcilor, dar le comunica regelui polonez Sobieski și austriecilor, planurile acestora. Dușman al partidei poloneze din Moldova, face marea greșeală de a-i ucide pe logofătul Miron Costin și hatmanul Velicico Costin. Fiindu-i în primejdie tronul, din cauza intrigilor lui Constantin Brâncoveanu al Țării Românești, se decide să susțină politica turcească. Se îngrijește să dea o educație bună fiilor săi Antioh Cantemir și Dimitrie Cantemir. Acesta din urmă a scris chiar o carte apologetică în limba latină „Vita Constantini Cantemiri”, de fapt o tentativă de a explica decizia de a-l ucide pe cărturarul Miron Costin. În timpul domniei lui, Moldova a suferit o invazie a tătarilor și polonezilor, dar și biruri grele.
La 15 mai 1845 s-a născut Ilia Mecinikov, biolog rus, laureat al Premiului Nobel pentru medicină, microbiolog, imunolog, anatomist și zoolog rus, cunoscut pentru cercetările sale de pionierat în domeniul sistemului imunitar, pentru cercetările sale în domeniul fagocitozei și pentru descoperirea tratamentului holerei. A avut origini moldovene, fiind descendent din neamul de boieri Spătaru (în ruseşte – Mecinikov), retras împreună cu domnitorul Dimitrie Cantemir în Rusia şi primiră moşii în ţinutul Sloboziilor (astăzi regiunea Harkiv a Ucrainei). La invitaţia savantului francez, Louis Pasteur, a condus un mare laborator în institutul recent înfiinţat de acesta la Paris. Mecinikov a rămas acolo până la sfârşitul vieţii sale – 15 iulie 1916.
În ziua de 15 mai a anului 1873, la Heidelberg, Germania, se stinge din viață, la vârsta de 53 de ani, Alexandru Ioan Cuza, domnitor al Moldovei şi al Valahiei, domnitor al Principatelor Unite, cel care a pus bazele naţionalităţii româneşti. Alexandru Ioan Cuza (1820-1873) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern.
Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacționat astfel față de manifestările autoritare ale domnitorului.
La 15 mai 1940, în satul Pârjota, raionul Râşcani, Republica Moldova, s-a născut Isaia Cârmu, artist plastic (pictor, grafician de carte). Între anii 1957 şi 1965 îşi face studiile la Şcoala Republicană de Arte Plastice „I. Repin” (în prezent Colegiul Republican de Arte Plastice „A. Plămădeală”) din Chişinău. Ulterior urmează cursurile Institutului Poligrafic din Moscova (1965-1971). A ilustrat circa 500 de titluri de carte, dintre care 240 din colecţia „Biblioteca şcolarului» a Editurii „Litera». A câștigat distincţii la concursuri internaţionale în Bulgaria, Canada, Cehia, Germania, Italia, Japonia, Polonia, România, Statele Unite ale Americii, Tunisia, în fosta URSS şi alte ţări. A realizat ilustraţiile pentru cărţile cu poveşti populare: „Făt-Frumos şi soarele” şi „Ulciorul cu galbeni”, comandate în 1982 de o editură din Japonia, executate în acuarelă pe hârtie. Fiecare dintre aceste ilustraţii reprezintă o capodoperă a genului. Această colecţie de lucrări a fost achiziţionată, mai târziu, în Franţa. A fost distins cu ordinul „Gloria Muncii», medalia „Mihai Eminescu” şi cu Premiul Naţional al Republicii Moldova. Isaia Cârmu s-a stins din viaţă la 5 mai 2015.
Evenimente istorice din ziua de 15 mai:
1157: La un ospăț al boierului kievean Petrila, a fost otrăvit cneazul de Suzdal și Kiev, Iuri Dolgoruki.
1618: Johannes Kepler reconfirmă descoperirea celei de-a treia legi a mișcării planetelor, pe care o formulase anterior, dar care a ajuns controversată, după ce unele calcule (eronate) păreau să o contrazică. Această a treia lege are următorul enunț matematic: „Pătratul perioadei de revoluție a planetei este proporțional cu cubul semiaxei mari a orbitei”. Este complicat pentru un neavenit, dar simplu pentru un matematician-astronom.
1796: Edward Jenner administrează primul vaccin împotriva variolei.
1838: S-a născut Nicolae Grigorescu, pictor român, membru al Academiei Române, autor a peste 6.000 de lucrări de valoare pentru arta plastică românească, creator de peisaje și portrete.
1848: Marea Adunare de la Blaj. Adunare a românilor din Transilvania, care a avut loc între 3/15–5/17 mai, cu participarea a 30.000–40.000 de persoane, pe câmpul de lângă Blaj, care de atunci poartă numele de Câmpia Libertății. Adunarea a adoptat programul Revoluției române din Transilvania, Petițiunea Națională, care conținea revendicări cu caracter democratic: abolirea dijmei, a clăcii și a iobăgiei, desființarea breslelor și a vămilor, libertatea cuvântului și a tiparului, formarea gărzii naționale, școli de stat în limba română. Tot la această adunare s-a protestat împotriva „uniunii” forțate a Transilvaniei cu Ungaria.
1920: Vizita familiei regale române în Bucovina și Basarabia
Pentru prima dată după unirea din 1918, Regele român a mers pe teritoriul acestor două provincii, afirmând printr-un gest simbolic prezența autorității regale în Bucovina și Basarabia. Vizita în Bucovina și Basarabia (15–25 mai 1920) reprezenta o continuare firească a celei efectuate cu un an mai devreme în Transilvania, călătoria regelui în teritoriile unite cu România reprezentând un act de afirmare a legitimității și suzeranității.
1928: A apărut pentru prima dată personajul de desene animate Mickey Mouse (în desenul animat „Plane Crazy”).
1932: Prin decretul guvernului URSS, semnat de Stalin, a fost declarată „cincinalul ateu”; scopul era ca până la 1 mai 1937 „numele lui Dumnezeu să fie uitat în întreaga țară”.
1943: Iosif Stalin, liderul absolut al URSS, dizolvă Internaționala Comunistă (Komintern). Dizolvarea Komintern a vizat evitarea antagonizării aliaților săi în ultimii ani ai celui de-al Doilea Război Mondial: Statele Unite și Regatul Unit. Dar „dizolvarea” era o acțiune de fațadă, căci tot Stalin a înființat, în 1947, organizația Kominform.
2018: Lucrarea La Jeune Fille Sophistiquée („Tânăra fată sofisticată”) a lui Constantin Brâncuși s-a vândut la casa de licitații Christie’s din New York cu suma de 71 de milioane de dolari, un nou record pentru artistul român.
1990: A fost adoptat programul de întoarcere a tătarilor crimeeni în Crimeea.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com