CELAC Anica a lui Vasile, născută la 1894, în localitatea Pasat, fostul județ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei, neștiutoare de carte, țărancă. Pe data de 10 iunie 1941, ,,troika operativă” a Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că ,,era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei ,,Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
CELAC Gheorghe al lui Petru, născut la 1928, în localitatea Pasat, fostul județ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei. Pe data de 10 iunie 1941, ,,troika operativă” a Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS adoptă hotărârea privind deportarea lui, fiind acuzat de faptul că ,,era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitat conform Legii Ucrainei ,,Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
CELAC Petru, născut la 1880, în localitatea Pasat, fostul județ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei, țăran. A fost deportat în Siberia, în iunie 1941.
CELAC Petru al lui Petru, născut la 1936, în localitatea Pasat, fostul județ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei. Pe data de 10 iunie 1941, ,,troika operativă” a Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS adoptă hotărârea privind deportarea lui, fiind acuzat de faptul că ,,era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitat conform Legii Ucrainei ,,Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
CELAC Profira a lui Petru, născută la 1923, în localitatea Pasat, fostul județ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei, neștiutoare de carte, țărancă. Pe data de 10 iunie 1941, ,,troika operativă” a Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS adoptă hotărârea privind deportarea ei, fiind acuzată de faptul că ,,era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitată conform Legii Ucrainei ,,Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
CELAC Vasile al lui Petru, născut la 1932, în localitatea Pasat, fostul județ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei. Pe data de 10 iunie 1941, ,,troika operativă” a Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Securitatea de Stat al URSS adoptă hotărârea privind deportarea lui, fiind acuzat de faptul că ,,era rudă cu un trădător al patriei”. Reabilitat conform Legii Ucrainei ,,Despre reabilitarea victimelor represaliilor politice în Ucraina” din 17 aprilie 1991.
CERCUN Haralambie al lui Ananie, născut la 1922, în localitatea Molnița, fostul județ Dorohoi al României, încadrată la finele lunii iunie 1940 în componența Uniunii Sovietice, aflându-se astăzi în regiunea Cernăuți a Ucrainei, țăran. Este arestat de reprezentanții Direcției Regionale Cernăuți a Comisariatului Poporului pentru Afaceri Interne al URSS în ziua de 22 iunie 1941, fiind inclus de regimul totalitar al dictaturii staliniste în categoria ,,elementelor care prezintă un pericol social”. Odată cu declanșarea operațiunilor militare între România și fostul imperiu sovietic, molniceanul va fi transferat în regiunea Sverdlovsk a Federației Ruse. Din blestematul lagăr stalinist de muncă corecțională, sărmana lui inimă se ruga: ,,Lasă-mi, mamă, dor de glie,/ Ca să vin în zori cu rouă,/ Când în luncile din vale/ Iarba ostenită doarme/ Și-ntorcându-mă acasă,/ Să găsesc lângă fântână/ Doi cireși cu doina-n frunze/ Și trecutul în tulpină.// Lasă-mi, mamă, graiul dulce,/ Moștenitul din străbuni,/ Să-l aud la sărbătoarea/ Satului cu oameni buni/ Și-adunându-mă din vremuri/ De adâncă suferință,/ Să-mi văd baștina natală,/ Îmbrăcată în credință.// Lasă-mi, mamă, dor de viață,/ Să mă regăsesc pe mine,/ Să-nțeleg în astă lume/ Ce e rău și ce e bine”. N-a dovedit acest tânăr să înțeleagă ce e rău și ce e bine, fiindcă a închis ochii pentru totdeauna pe data de 24 februarie 1942. S-a despărțit de scumpa sa mamă, Catinca Cercun, care tot privea în depărtare, așteptându-l. Tăcerea grea o durea ca o rană pătrunsă în adâncul sufletului ei. Sărmana mamă singură se știa pe acest pământ. Când a murit unicul său fiu, în satul din Valea Prutului, plângea cerul și fulgii cădeau ca niște stele, prevestind că sufletul martirului a trecut în nemurire. Reabilitat de către Procuratura regiunii Cernăuți la 20 octombrie 1989.
Petru GRIOR,
directorul Centrului de Cercetări Istorice și Culturale din Cernăuți
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com