La 12 mai 113, la Roma a fost inaugurată „Columna lui Traian”, monument care ilustrează episoade ale războiului purtat de romani împotriva dacilor din 105-106 și victoria împăratului Traian în acest război. Se consideră că arhitectul „Columnei lui Traian” este Apollodor din Damasc, cel care a construit și podul de la Porțile de Fier. Cele 124 de episoade, care ilustrează războaiele daco-romane, constituie un original act de naștere al poporului român. Monumentul a fost construit din ordinul împăratului Traian, pentru comemorarea victoriei sale în Dacia, care s-a păstrat până în zilele noastre. Monumentul se află în Forul lui Traian, în imediata apropiere – la nord – de Forul roman. Terminată în 113, columna are exteriorul prevăzut cu un faimos basorelief sculptat, în formă de spirală, care reproduce artistic sub o formă epică războaiele dintre romani și daci purtate de Traian pentru cucerirea Daciei. Columna are o înălțime de aproximativ 30 de metri și conține 18 blocuri masive de marmură de Carrara, fiecare cântărind 40 de tone. Apolodor sau Apollodoros din Damasc (60-125) a fost un arhitect greco-sirian, favorit al împăratului roman Traian. Apolodor construiește între anii 103-105 podul de peste Dunăre între Pontes (azi satul Kostol/Custura din Serbia) și Drobeta (Turnu-Severin de azi). Podul era lung de circa 1135 m, lat de circa 15 m, înalt de circa 19 m, fiind construit din bârne de lemn încrucișate, sprijinite de piloni construiți din piatră, cărămidă, mortar și ciment natural numit „pozolană”, fabricat din cenușă vulcanică adusă din Italia). Nu se cunosc amănunte despre metoda de construcție, dar se presupune că Apolodor, cu ajutorul triburilor dace din sudul Carpaţilor (Oltenia actuală), aliate ale Romanilor și potrivnice lui Decebal a deviat cursul Dunării și apoi a ridicat picioarele podului. În 1858 Dunărea a înregistrat un nivel atât de scăzut încât s-au putut zări și construcțiile de sub apă.
La 12 mai 1933 a decedat scriitorul român Jean Bart (Eugeniu P. Botez). A fost fiul generalului Panait Botez. Cursul primar l-a făcut la Iaşi, având printre dascălii săi şi pe Ion Creangă. Pseudonimul literar Jean Bart l-a împrumutat de la un faimos corsar flamand din secolul al XVII-lea. Este un nume important pentru proza română, un scriitor autentic și original, care a cultivat pentru prima dată în literatura română jurnalul de bord și schița marină – acestea fiind pentru totdeauna legate de numele lui – iar prin „Europolis”, care i-a încoronat opera, ne-a dăruit primul și cel mai autentic roman al unui port românesc. A fost membru corespondent (din 1922) al Academiei Romane si membru fondator al Revistei Maritime și întemeietor al Ligii Navale Române.
La 12 mai 1936 s-a născut pictorul ucrainean, Ivan Marciuk, artist plastic popular din Ucraina, laureat al Premiului Naţional „T. Şevcenko”. Este autorul a circa patru mii de lucrări, executate cu aplicarea a nouă tipuri de tehnică. În anul 2007 el a fost inclus de ziarul britanic „The Daily Telegraph” în rating-ul celor 100 de geniilor contemporaneităţii.
În ziua de 12 mai a anului 1967, la Chișinău, RSS Moldovenească, s-a stins din viață poetul Liviu Deleanu (Lipa Cligman). S-a născut la 8 februarie 1911, la Iaşi, România, şi este un poet liric, stilist remarcabil şi mânuitor iscusit al cuvântului. Talentul liric al scriitorului s-a manifestat în chip strălucit în poeziile de dragoste, întemeiate pe sentimente sincere, exprimate cu o măiestrie aleasă. Măiestria literară a lui Deleanu constă nu numai în abordarea ingenioasă, amplă şi profundă a unor subiecte, teme, probleme de mare interes şi importanţă, ci şi în evocarea subtilă a unor sentimente gingaşe, în recrearea unei atmosfere favorabile dezvăluirii acestor sentimente. Un domeniu specific de manifestare a măiestriei lui Liviu Deleanu îl constituie sonetul.
La 12 mai 2021, în București, a murit scriitoarea Ileana Vulpescu. Scriitoarea Ileana Vulpescu s-a născut la 21 mai 1932, în Bratovoești, județul Dolj, și a fost una dintre cele mai importante figuri ale literaturii române contemporane: filolog, lexicograf, prozatoare, romancieră și traducătoare. A fost căsătorită cu poetul și traducătorul Romulus Vulpescu. Debutul literar l-a avut în revista „Familia”, în iulie 1966, cu povestirea „Scrisoare către un cunoscut”. Romanul „Rămas-bun” (1976) a primit premiul Asociației Scriitorilor din București, iar „Arta conversației” (1981) i-a adus Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române și Premiul „Cântarea României”. Cartea a devenit un best-seller și a fost tradusă în mai multe limbi. Membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1972, Vulpescu a primit Premiul „Flacăra” (1987) pentru romanul „Sărută pământul acesta” și Premiul „România Mare” (1991). În 2015, a fost distinsă cu titlul de Cetățean de Onoare al Craiovei și cu medalia Ordinului Național „Steaua României”.
După absolvirea Facultății de Litere a Universității din București (1953–1958), specializarea limba și literatura franceză, a lucrat ca lexicograf la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, contribuind la realizarea Dicționarului limbii române și a Dicționarului explicativ al limbii române (1959–1975).
Evenimente istorice din ziua de 12 mai:
205 î.e.n.: A fost pus în funcțiune Mecanismul Antikythera, considerat cel mai vechi calendar astronomic și strămoșul calculatorului analog. Cu ajutorul lui, grecii puteau calcula cu precizie eclipsele, mișcarea planetelor și puteau stabili datele la care erau organizate Jocurile Olimpice.
996: La Kiev a fost sfințită prima biserică de piatră din Rusia Kieveană – Biserica Zecimii.
1581: A fost fondată Universitatea din Cluj. Principele Transilvaniei, Ștefan Báthory, a emis la Vilnius, în Lituania, Diploma de fondare a Colegiului Major Iezuit din Cluj (Academia Claudiopolitana Societatis Jesu), confirmată peste un an de Papa Grigore al XIII-lea, care avea rang de Academie.
1600: Campania lui Mihai Viteazul în Moldova. La 12 mai, Mihai Viteazul a ajuns la Suceava. Documentele consemnează o răscoală a ostașilor moldoveni care, după ce au omorât 400 de poloni, au trecut de partea lui Mihai. Apărătorii Cetății Sucevei i-au deschis porțile și s-au predat fără luptă.
1812: S-a născut George Barițiu, publicist, istoric și om politic. El este considerat întemeietorul presei românești din Transilvania și una dintre figurile centrale ale mișcării pașoptiste.
1848: Revoluționarii moldoveni refugiați în Transilvania elaborează, la Brașov, programul–legământ „Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”. Este documentul care sintetizează dezideratele românești: „Unirea Moldovei și Țării Românești într-un singur stat neatârnat românesc”.
1943: A fost terminată construirea clădirii Pentagonului.
1954: Republicile Sovietice Socialiste Ucraineană și Belarus au devenit membre UNESCO.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com