La 8 ianuarie 1873, în Şimleul Silvaniei, judeţul Sălaj, s-a născut Iuliu Maniu, politician român, prim-ministru al României, luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, făuritor al Marii Uniri din 1918, părinte fondator al Partidului Național Țărănesc și de trei ori prim-ministru. Iuliu Maniu, supranumit „Sfinxul de la Bădăcin“, a dus o luptă neîncetată împotriva asupririi austro-ungare asupra Ardealului românesc, împotriva dominaţiei lui Ionel Brătianu în viaţa politică şi împotriva sovietizării ţării de către autorităţile comuniste. Iuliu Maniu a rămas în conştiinţa publică drept liderul permanent al opoziţiei, teren pe care nu a putut fi egalat. Deşi, la început, din ambiţie politică, s-a numărat printre susţinătorii principelui Carol şi a revenirii acestuia pe tron, când noul rege a manifestat tendinţe autoritare împotriva principiilor democratice, nu a ezitat să se angajeze într-o nouă luptă de opoziţie. După ce comuniştii au venit la putere a început prigoana împotriva liderilor marcanţi ai partidelor de opoziţie. Cu Iuliu Maniu în frunte, un întreg lot de oameni de frunte ai României, au fost trimişi în judecată de către Direcţiunea Poliţiei de Siguranţă la 22 octombrie 1947. Iuliu Maniu a fost condamnat la închisoare pe viaţă. Sentinţa de condamnare a fost pronunţată la 11 noiembrie 1947. Iniţial, Iuliu Maniu a fost trimis la închisoarea din Galaţi, după care a fost transportat la penitenciarul din Sighet. Marele om politic a murit la 5 februarie 1953, la Sighet.
În ziua de 8 ianuarie 1902 s-a născut la Brăila arhitectul Octav Doicescu, participant la realizarea unor ansambluri arhitectonice celebre precum Opera Română din Bucureşti şi Institutul Politehnic din Bucureşti. Octav Doicescu a fost un academician român, arhitect, profesor universitar, membru titular (1974) al Academiei Române. Octav Doicescu a fost cetățean de onoare al orașului New York, 1939, titlu acordat de celebrul primar Fiorello La Guardia (1882 – 1947) ca apreciere pentru proiectarea Pavilionului Casa Română la Expoziția universală New York World’s Fair 1939. Octav Doicescu a decedat la 10 mai 1981, la București.
La 8 ianuarie 1915, la Cugur, Hunedoara, a-a născut istoricul literar Iosif Pervain, specializat în cultura românească a secolelor XVIII şi XIX. A fost profesor la Universitatea din Cluj, unul dintre cei mai importanți cercetători ai Școlii Ardelene. O caracterizare pertinentă a istoricului literar Iosif Pervain face Marin Bucur: „A preluat de la profesorii Gh. Bogdan-Duică şi D. Popovici pasiunea Şcolii Ardelene şi va fi poate singurul cunoscător aşa cum trebuie al acestei mişcări culturale, în lumea specialiştilor de istorie literară de astăzi. Nu este un creator, un autor de cărţi, dar întotdeauna prestigiul său de istoric literar, în tradiţia şcolii clujene, a fost incontestabil“. Iosif Pervain a decedat în 1982.
La 8 ianuarie 1928 s-a stins din viaţă Dumitru Kiriac-Georgescu, compozitor, profesor, dirijor de cor şi folclorist, unul dintre precursorii şcolii moderne de compoziţie în România. Studiază mai întâi la Conservatorul din Bucureşti (1880-1885), apoi la Conservatorul de la Paris. Activitatea sa de dirijor de cor începe la Capela română din Paris (1894-1899). După reîntoarcerea în țară, Dumitru Kiriac-Georgescu pune bazele Societății corale „Carmen”, al cărei dirijor va fi timp de aproape trei decenii, dirijând şi corul Bisericii Sfântul Spiridon-Nou și ansamblul coral la Conservatorul bucureştean. A fost membru fondator al Societății Compozitorilor Români, activând în favoarea înființării arhivei de folclor a societății.
Orientarea muzicii corale și vocale a lui Dumitru Kiriac-Georgescu este legată de valorificarea folclorului și a trăsăturilor modale ale acestuia. Autorul adoptă cu precădere genul miniaturii corale, multe dintre coruri recurgând chiar la melodia folclorică autentică.
La 8 ianuarie 1935, în satul Biivţi din regiunea Poltava s-a născut Vasyl Symonenko, poet notoriu ucrainean. După absolvirea Universităţii „T. Şevcenko” din Kiev a activat ca jurnalist în regiunea Cerkasî. În anul 1962 Vasyl Symonenko, împreună cu prietenii şi tovarăşii săi de idei, a descoperit locurile unde au fost înmormântate jertfele represiunilor staliniste. Pentru aceasta a fost bătut de securişti şi nu cu mult după aceea a decedat, la vârsta de numai 28 de ani. Capodopere ale literaturii ucrainene contemporane sunt versurile sale „Lebedele maternităţii”, „Ştii că eşti om…”, „Unde sunteţi voi, călăi ai poporului meu?”, „Ucrainei” etc. Poezia lui Vasyl Symonenko a apărut din adâncurile vieții naționale, din curajul poporului, din durerea și lupta sa eroică. Talentul său nu era destinat să fie dezvăluit pe deplin, dar ceea ce a creat va trăi pentru totdeauna. Simplitatea, sinceritatea exprimării și pătrunderea profundă în sufletul uman fascinează poezia lui Vasyl Symonenko.
Evenimentele zilei de 8 ianuarie în istorie:
1864: S-a deschis, după reorganizare, Şcoala Preparandala din Iaşi, sub conducerea lui Titu Maiorescu. Printre cursanţii înscrişi în anul întâi se afla şi Ion Creangă.
1889: Herman Hollerith patentează prima mașină de calculat.
1935: S-a născut Elvis Presley, cântăreț și chitarist american, supranumit „regele rock-ului”. A decedat în 1977.
1959: Charles de Gaulle este proclamat primul președinte al celei de-a cincea Republici Franceze.
1965: A decedat Volodymyr Sosiura, scriitor sovietic ucrainean, poet liric.
2020: Zborul Ukraine International Airlines 752 se prăbușește imediat după decolare pe Aeroportul Internațional Imam Khomeini din Teheran; toți cei 176 de la bord sunt uciși. Avionul a fost doborât de o rachetă antiaeriană iraniană.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com