La 9 ianuarie 1924, în oraşul Tbilisi s-a născut clasicul cinematografiei mondiale, regizorul ucrainean, Serghei Paradjanov. El este slăvit şi considerat cetăţean al său de trei ţări – Armenia, Georgia şi Ucraina. În aceste ţări, pe atunci republici unionale, Paradjanov a trăit şi a creat. Indiferent unde a locuit Serghei Paradjanov, el a găsit întotdeauna izvor de inspiraţie şi prin artistismul său de neîntrecut şi-a realizat ideile. În Ucraina Serghei Paradjanov a creat capodopera sa cinematografică „Umbrele strămoşilor uitaţi”, care a fost menţionată cu premii la festivalurile internaţionale de film.
În ziua de 9 ianuarie 1931, în localitatea Recaş, judeţul Timiş, s-a născut Ion Cojar, profesor român de actorie, cercetător, regizor de teatru și, ocazional, actor de film. Ion Cojar (1931-2009) este fondatorul unei metode unice ce a revoluționat școala românească de actorie. El a schimbat vechiul mod de înțelegere al actoriei în România, când actorul era învățat cum să joace teatru, să se prefacă, să interpreteze, să imite sau să mimeze trăiri, emoții sau personaje, cu unul nou care obligă actorii, regizorii și profesorii să creeze circumstanțele în care se poate naște adevărul de viață, iar actorul/actrița să treacă pe scenă sau la filmări prin procese realist-psihologice autentice, la finalul cărora să fie schimbat(ă) în mod real și personal ca om, astfel încât spectatorii să poată urmări procesele vieții, să poată înțelege și crede ceea ce văd și aud, să poată empatiza cu actorii. Ion Cojar a argumentat, de asemenea, că putem ști cu siguranță că actorul nu se preface sau că nu joacă teatru, ci trece printr-un proces autentic atunci când vedem schimbări organice instantanee în culoarea și textura feței sale, ca atunci când sângele îi inundă instantaneu vasele în momente importante, deoarece aceste transformări sunt imposibil de mimat. Ion Cojar spus mereu că „arta actorului nu are nimic în comun cu teatrul”, afirmație ce a devenit marca sa. Actorii profesioniști care au fost formați prin metoda pedagogică a lui Cojar tind să folosească în procesele lor de creație o metodă actoricească derivată din cea anterioară. Una dintre fostele lui studente, Luminiţa Gheorghiu, a câștigat premiul asociației criticilor de film din Los Angeles pentru cea mai bună actriță într-un rol secundar. La nivel teoretic, Ion Cojar și-a adunat toate cercetările și descoperirile în cartea sa intitulată „O poetică a artei actorului”.
La 9 ianuarie 1980 a decedat la Iaşi, folcloristul și filologul român Petru Caraman. Petru Caraman (1898-1980) a fost un savant român, folclorist și filolog, exclus de la catedră de regimul comunist. În anul 1991 a devenit membru post mortem al Academiei Române. Petru Caraman s-a afirmat şi ca un slavist de mare anvergură, consultând cărţi precum „Colindul la români şi slavi şi la alte popoare. Studiu de folclor comparat”, „Studii de folclor” în trei volume. El este deseori citat şi de cercetătorii de folclor ucraineni, care recurg la metoda comparativă.
La 9 ianuarie 1993 a murit la Saint-Louis în SUA, Anton Crihan, avocat, economist, politician, profesor și publicist român basarabean. Fruntaș al vieții politice si publice din Rusia, Basarabia, România și SUA, deputat în Sfatul Țării din Moldova și ulterior în Parlamentul României Mari. A votat Actul Unirii, a fost deputat în Parlamentul României și a fost conducător al Comisiei agrare și a instituției de stat Casa noastră, care a înfăptuit reforma agrară în Basarabia. A predat la Universitatea din Iași și la Facultatea de Agronomie a Universității ieșene, cu sediul la Chișinău. A fost numit de două ori subsecretar de stat. A fost doctor în economie al Universității Sorbona din Paris în 1934. După război a s-a refugiat din România în Iugoslavia, apoi la Paris, după care s-a stabilit în Statele Unite. În testamentul său și-a exprimat dorința să fie înmormântat în Chișinău.
La 9 ianuarie 2023 s-a stins din viață Gheorghe Ciocoi, poet, publicist, redactor, scenarist, traducător. S-a născut la 4 august 1942 în satul Cepeleuți, raionul Ocniţa, Republica Moldova, într-o familie de ţărani. În anii 1950-1957 învaţă la şcoala de şapte ani din satul natal, apoi îşi urmează studiile de cultură generală la şcoala din satul Grinăuţi, iar cele superioare la Universitatea de Stat din Moldova, la Facultatea de Litere (1960-1965). Îşi începe activitatea în calitate de colaborator, apoi devine şef de secţie la ziarul „Moldova socialistă» (1964-1978), este secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1986-1987), redactor-şef adjunct al săptămânalului „Viaţa satului»(1987-1997), unde semnează cele 59 de „Caiete de cultură» ‒ profiluri artistice sub formă de eseu, consacrate personalităţilor artistice marcante: G. Bacovia, L. Blaga, M. Eminescu, T. Arghezi, G. Enescu, C. Brâncuşi, V. Cupcea, M. Bieşu, E. Doga, N. Stănescu ş. a. A activat în calitate de scenarist la studioul „Telefilm-Chişinău». Gheorghe Ciocoi a fost preocupat în special de creaţia lui Mihai Eminescu şi Constantin Stamati, evocându-le creaţia în mai multe cicluri. Primele încercări literare datează din perioada studenţiei (1960-1965). Iar volumul de versuri „Constelaţia dragostei»(1970) a fost volumul de debut editorial al autorului. Apoi a urmat o serie întreagă de volume. File din creaţia scriitorului au fost traduse în mai multe limbi: rusă, bulgară, ucraineană, letonă, găgăuză, turkmenă, kirghiză etc. Poetul s-a ocupat el însuşi de traduceri din poezia universală, a unor asemenea autori precum: Rafael Alberti, Gabriela Mistral, Antonio Machado, Pablo Neruda, Giuseppe Ungaretti, Aleksandr Puşkin, Ana Ahmatova, Eduardas Mejelaitis, Iustinas Marţinchiavicius, Andrei Voznesenski, Liliana Stefanova ş.a. Gheorghe Ciocoi a contribuit la fondarea Casei-muzeu „Constantin Stamati» din satul Ocniţa, raionul Ocniţa.
Evenimentele zilei de 9 ianuarie în istorie:
1648: Alegerea lui Bogdan Hmelnițki hatman al Secei Zaporojene.
1780: A încetat din viață Chesarie de Râmnic, cărturar, tipograf și traducător, filosof al istoriei, primul iluminist din Țara Românească.
1792: Tratatul de la Iași încheie războiul dintre Rusia și Imperiul Otoman. Rusia obține Crimeea, Oceakov și litoralul Mării Negre până al Nistru.
1951: Deschiderea oficială a Sediului ONU de la New-York.
1954: Inaugurarea clădirii Teatrului de Operă și Balet din București. Deși existența unei trupe artistice românești de teatru liric, sub numele de Compania Opera Română, s-a făcut cunoscută încă din 1885, înființarea Operei Române ca instituție independentă și finanțată de la buget s-a realizat abia în 1921.
1987: S-a finalizat demolarea Mănăstirii Văcărești, din ordinul lui Nicolae Ceaușescu. Șantierul a fost vizitat de Nicolae și Elena Ceaușescu, însoțiți de Patriarhul Iustin Moisescu. Ceaușescu i-a propus Patriarhului să facă în Mănăstirea Văcărești Institutul Teologic pentru care există bani de la ONU. Patriarhul a refuzat să ia localul în primire până nu este complet renovat, deoarece se temea ca Ceaușescu să nu dispună mutarea sediul Patriarhiei la Văcărești.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com