După remarcă în postarea sa pe Facebook Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, „vineri, 16 ianuarie curent, în cadrul evenimentelor prilejuite de Ziua Culturii Naționale Române, am avut onoarea să fiu prezent la un Regal de poezie eminesciană, organizat de profesoara Elena Andruhovici, metodistă pentru limba și literatura română la Centrul de dezvoltare profesională a cadrelor didactice din Hliboca. Este vorba despre Concursul tradițional al declamatorilor operelor marelui Mihai Eminescu și despre Eminescu, la care au participat elevi și profesori de română din marea majoritate a școlilor românești din fostul raion Hliboca.
Și aici m-am bucurat de lansarea volumului de poezie „Serafimul cu șapte aripi”, dar și a revistei Societății Scriitorilor Români din Cernăuți „Septentrion literar”, apărute anul trecut în cadrul unui proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Pentru fiecare laborator de română am dăruit câte un set de cărți autor al cărora sunt, iar fiecare elev care a declamat, a interpretat cântec sau l-a pictat pe M. Eminescu așa cum îl verde, a primit câte o culegere de sonete pentru copii „Cascada fulgilor de argint”.
În calitate de președinte al juriului concursului, îmi permit să afirm încă și încă odată că totul depinde de școală și de talentul profesorului de ai altoi copilului dragostea față de cea mai mare valoare a unei națiuni – Limba. Foarte mult m-am bucurat de felul cum s-au prezentat elevii în concurs. Și mai vreau să cred că eleva Mirela Marcu de la Liceul din Suceveni își va lega destinul de actorie. Locul ei este scena teatrului. Părerea mea! Felul cum a declamat poemul „Te duci” de Mihai Eminescu a impresionat publicul și desigur a fost distinsă cu Marele Premiu al concursului.
Sărbătoarea s-a încheiat cu depunerea florilor la bustul lui Eminescu din centrul orășelului Hliboca, moment în care ne-am amintit cu toții de „Colind pentru Eminescu” al bucovineanului Arcadie Suceveanu:
Miez-de-ghenar
Fulguie rar,
Aeru-i dalb de colinde.
Sus, în tării,
În veșnicii
Stea de-nviere s-aprinde.
Din focu-i sfânt
Către pământ
Doi ochi de vis se ivescu,
Fruntea de domn
Peste nesomn
A lui Mihai Eminescu.
Raza-i de dor
Tremurător
Arde-n văpăi peste lume,
Suflet și grai,
Gura de rai
Au un părinte și-un nume.
Zodia-i grea
De om și stea
Cheamă prin vremi și ne-adună:
Codrii cu brazi,
Ieri și cu azi,
Neamul cu doina-mpreună.
Oi, ler ui-ler,
Pană la cer
Aeru-i dalb de colinde.
Iarăși și iar
Miez-de-ghenar
Stea de-nviere aprinde”.
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com