La 3 februarie 1633, Matei Basarab a fost recunoscut domnitor al Țării Românești de către Poartă. Matei Basarab (1580-1654) descindea din puternica familie a boierilor Craiovești, fiind fiul lui Danciul din Brâncoveni, fost mare vornic al lui Ștefan Surdul și Alexandru al III-lea cel Rău și oștean al lui Mihai Viteazul, căzut în bătalia de la Șelimbăr și al jupânesei Stanca, tot din Brâncoveni. Matei Basarab a fost, la rândul lui, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, apoi comandant al detașamentelor oamenilor liberi și breslașilor din Craiova și Domnul Țării Românești între 1632–1654. A obținut tronul cu ajutorul lui Abaza Mehmed, pașă de Silistra și Oceakov, care l-a chemat „ca să vie să fie domn țării cu voia pașii”, lucru care l-a deranjat foarte tare pe sultan, cerând tătarilor și principelui Transilvaniei să-l alunge pe noul domn proclamat fără voia sa. Cu sprijinul majorității boierilor, care îl desemnaseră încă din august, domnul a înfrânt oștile cu care venea Radu Iliaș, la Plumbuita-Obilești (octombrie 1632). După negocierile întreprinse de dregătorii săi la Constantinopol, a primit firmanul de domnie (15/25 decembrie 1632) și, după vizita sa la Constantinopol (ianuarie–februarie 1633), a fost confirmat de sultan (3/13 februarie), în schimbul peșcheșurilor împărțite diferiților dregători otomani și a obligației de a plăti tributul întreit, ridicat la 65.000 galbeni.
La 3 februarie 1941, în Calafat, Dolj, s-a născut Ștefan Iordache, actor de teatru, film, radio și televiziune. În școală a fost bun la matematică și științele exacte. Studiile teatrale nu au fost prima lui alegere. La 16 ani, a picat examenul de admitere la Medicină. După acest eșec, întâmplarea a făcut să fie inclus în brigada artistică a unei cooperative. În anul următor, 1959, a fost admis ultimul la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică. A absolvit însă secția de Actorie a institutului printre primii și a avut o carieră artistică încununată de succes. A slujit teatrul românesc vreme de 49 de ani, interpretând memorabil pe scenă mari roluri ca Titus Andronicus, Hamlet, Richard al III-lea sau Barrymore. A avut de asemenea o îndelungată colaborare cu Teatrul Național Radiofonic și Teatrul Național de Televiziune și a jucat în numeroase filme pentru marele ecran. A fost și un foarte bun interpret de muzică ușoară. A fost celebru cuplul Ștefan Iordache–Sanda Ladoși, care a înregistrat mai multe CD-uri. Ultimul său rol a fost Prințul Potemkin, în piesa Ecaterina cea Mare, de George Bernard Shaw, pusă în scenă, în 2008 la Teatrul Național București. Dintre filmele sale: Străinul, Un film cu o fată fermecătoare, Doctorul Poenaru, Bună seara, Irina, De ce trag clopotele, Mitică?, Concurs, Ciuleandra, Glissando, Noiembrie, ultimul bal, Hotel de lux, Cel mai iubit dintre pământeni, Eu sunt Adam, Ticăloșii etc. A decedat la 14 septembrie 2008, la Viena, Austria.
În ziua de 3 februarie a anului 1957 poetul român Ștefan Augustin Doinaș a fost arestat și condamnat de regimul comunist la un an închisoare, sub acuzația de „omisiune de denunț”. A fost eliberat la 5 februarie 1958. Ştefan Augustin Doinaş (Ştefan Popa, 1922-2002) a fost poet, eseist, traducător, deţinut politic, academician, politician şi senator (1992-1996). A semnat volumele „Omul şi compasul”, „Paryrus”, „Alfabet poetic”, „Interiorul unui poem” şi „Psalmi”. Ștefan Augustin Doinaș este și autorul unor cărți de eseuri și reflecții pe marginea poeziei românești și a poeziei în general. Cel mai cunoscut poem al său, unul dintre cele mai frumoase scrise vreodată în limba română, este „Mistreţul cu colţ de argint”. Activitatea sa literară cuprinde toate genurile, meritele sale culturale și literare i-au fost recunoscute din plin, poetul devenind academician în anul 1992.
La 3 februarie 1958, în satul Hănășenii Noi, Lăpușna, Moldova, s-a născut Vasile Gârneț, poet, publicist, romancier, traducător, eseist și scriitor din Republica Moldova, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și din România și membru al PEN Club. A absolvit Facultatea de Ziaristică a Universității din Chișinău (1983). A fost redactor de carte și redactor-șef la Editura „Hyperion” din Chișinău, iar din 1994 este director al revistei „Contrafort”, publicație a tinerilor scriitori din Republica Moldova. Desfășoară o bogată activitate publicistică în presa de la Chișinău și din România. A beneficiat de burse de studii și de creație în Germania (1995), SUA (1998), Cehia (2000, 2001) și a participat la Literatur Express Europa 2000 – un periplu literar prin 14 țări europene, organizat de LiteraturWERKSTAD (Berlin) și Consiliul Europei. Este prezent cu versuri în mai multe antologii apărute în România și în străinătate. Poemele sale au fost traduse în SUA, Germania, Italia, Belgia, Belarus. A primit Premiul revistei „Viața Românească” (2010). Poeme ale sale sunt traduse în franceză, engleză, italiană, germană, rusă, cehă.
La 3 februarie 2009 a decedat scriitorul ucrainean Pavlo Zagrebelnyi (1924-2009), autorul a circa 40 de romane. S-a născut în regiunea Poltava, a participat la cel de-al Doilea Război Mondial. La Studioul de filme „O.Dovjenko” au fost create câteva filme artistice în baza lucrărilor lui Pavlo Zagrebelnyi. I s-a decernat Premiul „T. Şevcenko” şi în 2004 a devenit Erou al Ucrainei.
Evenimente istorice din ziua de 3 ianuarie:
1601: Memoriul lui Mihai Viteazul către Marele duce al Toscanei, Fernando I de Medici
Memoriul dictat de Domnitor s-a păstrat numai în traducere italiană și este considerat prima autobiografie din literatura română.
1918: S-a constituit la Iași Comitetul românilor refugiați din Austro-Ungaria. Românii transilvăneni refugiați la Iași au înființat la 21 ianuarie/3 februarie, un Comitet Național al Românilor Emigrați din Austro-Ungaria la inițiativa lui Octavian Goga și Vasile Lucaciu, declarând război monarhiei austro-ungare și s-au implicat activ în lupta pentru supraviețuirea statului român.
1966: Stația interplanetară automată sovietică «Luna-9″, lansată pe 31 ianuarie, a efectuat în premieră mondială o aselenizare pe suprafața Lunii în zona Oceanului Furtunilor și a transmis prima panoramă fotografică de pe Lună.
2009: Curtea de la Haga a dat câștig de cauză României în procesul cu Ucraina privind platoul continental din Marea Neagră și Insula Șerpilor. Curtea a acordat României 9700 de kilometri pătrați de zona economică exclusivă și platou continental, reprezentând 79,34% din totalul suprafeței în dispută. Se estimează că zona conține circa 70 de miliarde de metri cubi de gaze și 12 milioane de tone de petrol.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com