La 1 aprilie 1784 este primit în audienţă la împăratul Iosif al II-lea, căruia îi prezintă situația grea a țărănimii din Transilvania, Vasile Ursu Nicola, cunoscut ca Horea (1731-1785). El a fost, alături de Ion Oargă (Cloșca) și Marcu Giurgiu (Crișan), conducătorul răscoalei ţărăneşti de la 1784 din Transilvania. Armata austriacă a înăbușit revolta, iar capii răscoalei au fost arestați, fiind trădați. Crișan s-a spânzurat în închisoarea de la Alba Iulia, iar Horea și Cloșca au fost executați public la Alba Iulia, prin frângere cu roata, la 28 februarie 1785.
În ziua de 1 aprilie a anului 1859 dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și Moldovei a fost recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris. Alexandru Ioan Cuza (1820-1873) a fost domnitor al Moldovei (până în 1862), domnitor al Ţării Româneşti (până în 1862), primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România (1862-1866).
La 1 aprilie 1866 s-a înființat Societatea Literară Română. Proiectul de statut a fost elaborat în 1860, la propunerea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, după care a urmat o perioadă de pregătire și s-au făcut primele donații. La propunerea lui C.A. Rosetti, locotenența domnească din 1 aprilie 1866 a aprobat Decretul nr. 582/1 aprilie 1866 pentru formarea Societății Literare Române. Scopul ei principal era stabilirea ortografiei limbii române, redactarea unei gramatici și a unui dicționar-tezaur. Regulamentul prevedea formarea societății la București și numirea membrilor de către Ministerul Instrucțiunii și Cultelor. Membrii urmau să reprezinte toate regiunile, plus aromânii, astfel: 7 membri din vechiul regat: Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, V.A. Urechia, Ion Heliade Rădulescu, August Treboniu Laurian, C.A. Rosetti și Ion C. Massimu; 3 din Transilvania: Timotei Cipariu, Gavriil Munteanu și George Bariț; 3 din Basarabia: Alexandru Hâjdeu, Constantin Stamati și Ioan Străjescu; 2 din Bucovina: Alexandru Hurmuzaki și Ambrosiu Dimitrovici, (înlocuit apoi de Ioan Sbiera); 2 din Banat: Alexandru Mocioni și Vincențiu Babeș; 2 din Macedonia: Ioan D. Caragiani și Dimitrie Cozacovici. Prima ședință s-a ținut, un an mai târziu, la 1/13 august 1867, când a luat numele Societatea Academică Română, iar din 30 martie 1879 a devenit Academia Română.
La 1 aprilie 1878, în revista Convorbiri literare din Iași, a fost publicată povestea lui Ion Creangă „Ivan Turbincă”. Un rol important în începerea activității literare a lui Ion Creangă l-a avut prietenia cu poetul Mihai Eminescu care l-a introdus în cenaclul Junimea și l-a îndemnat să scrie. Ion Creangă a fost bine primit la Junimea, fiind proclamat „scriitor poporal”, iar criticul Titu Maiorescu (în acea perioadă, ministru al cultelor și instrucțiunii publice) a afirmat că scrierile lui „sunt o adevărată îmbogățire a literaturei noastre”. „Ivan Turbincă” este o poveste satirică, ilustrând una din temele principale ale operei lui Ion Creangă: istețimea contra prostiei.
La 1 aprilie 1881, în satul Răşinari din Transilvania, s-a născut Octavian Goga, poet român ardelean de origine aromână, politician de extremă dreaptă şi prim-ministrul României. Octavian Goga (1881-1938) a fost membru al Academiei Române din anul 1920. Considerat unul din marii poeţi ai neamului, pe ambii versanţi ai Carpaţilor, Octavian Goga s-a bucurat, la numai 25 de ani, de un prestigiu literar remarcabil. Criticii vremii, printre care Iosif Vulcan, Titu Maiorescu, Sextil Pușcariu, Nicolae Iorga sau Eugen Lovinescu i-au apreciat poezia și valențele estetice, sociale și naționale pentru lirica românească. Alte volume de poezii au fost publicate în 1909 (Ne cheamă pământul), 1913 (Din umbra zidurilor), 1916 (Cântece fără țară), 1939, postum (Din larg). Activitatea creatoare i-a fost recunoscută prin alegerea sa ca membru corespondent al Academiei Române în 1914, și ca membru deplin, în 1919, dar și ca președinte al Societății Scriitorilor Români (1924-1925). Tot ca poet și om de mare cultură, a primit Premiul Academiei „Năsturel-Herescu”, în 1906, Premiul Național de Poezie, în 1924, precum și titlul academic de Doctor Honoris Causa al Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj, 1932.
Evenimente istorice din ziua de 1 aprilie:
33 d.Hr.: Conform legendei evanghelice, are loc Cina cea de Taină a lui Isus Hristos (Coena Domini). Legenda spune că cina a avut loc în sala Coenaculum din clădirea de pe Dealul Sion în Ierusalim, unde Iisus ar fi servit ultima masă, împreună cu apostolii.
1790: Apare prima gazetă tipărită în Moldova „Courrier de Moldavie” (Curierul Moldovei).
1918: A fost fondată, la Chișinău, Societatea istorico-literară „Bogdan Petriceicu Hașdeu”.
1778: A fost creat simbolul dolarului american ($), de către designerul Oliver Pollock (New Orleans). Simbolul, folosit și astăzi, a fost extins creând simboluri și pentru alte valute: Lira Sterlină, Rubla rusească, Yenul chinezesc, fiecare folosind prima literă a denumirii valutei respective (L, P, Y), barată cu o mică linie orizontală.
1880: A fost înființată Banca Națională a României, singura instituție abilitată să emită monedă de metal și de hârtie.
1941: Are loc masacrul de la Fântâna Albă, unde grănicerii sovietici au deschis foc asupra românilor pașnici din mai multe localități din Valea Siretului, care au încercat să treacă granița din URSS în România.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com