În tradiția creștin-ortodoxă, Înălțarea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători, fiind inclusă în rândul praznicelor împărătești. Sărbătoarea este cunoscută și sub numele de Ispas şi este celebrată anul acesta la 21 mai, la 40 de zile după Paște. Este o zi cu încărcătură spirituală puternică, în care credincioșii merg la biserică, participă la slujbe speciale și își amintesc de semnificația acestei zile, care este legată de speranță, mântuire și viața veșnică. Este momentul în care credincioșii reflectează asupra legăturii dintre viața pământească și cea spirituală. Această sărbătoare este o ocazie de reunire a familiei și de respectare a tradițiilor moștenite din generație în generație.
Ce semnifică Înălțarea Domnului. Sărbătoarea amintește momentul în care Iisus Hristos S-a înălțat la cer în fața apostolilor, la 40 de zile după Înviere. Evenimentul este considerat, în tradiția creștină, drept încheierea activității Sale pământești și începutul unei noi etape spirituale, în care mesajul Evangheliei este dus mai departe de apostoli. Semnificația acestei zile depășește dimensiunea strict religioasă, fiind asociată cu ideea de speranță, mântuire și continuitate spirituală.
În România, Înălţarea Domnului este ziua ce are și o semnificație națională aparte, deoarece este celebrată concomitent cu Ziua Eroilor. În toate bisericile ortodoxe se oficiază slujbe speciale și pomeniri pentru cei care și-au pierdut viața în războaie. În această zi, credincioșii se salută cu „Hristos S-a Înălțat!”, iar răspunsul este „Adevărat S-a Înălțat!”. Înălțarea Domnului este mai mult decât o simplă sărbătoare religioasă, transformându-se într-un moment care reunește credința, tradiția și memoria colectivă, într-o zi cu semnificații multiple.
Tradiții şi obiceiuri respectate de Înălțarea Domnului
Înălțarea Domnului este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare, care diferă ușor de la o regiune la alta, dar păstrează același fond spiritual. În multe zone, credincioșii duc la biserică bucate pentru a fi sfințite, cum ar fi ouă roșii, cozonac, brânză sau alte preparate tradiționale. După slujbă, acestea sunt împărțite pentru sufletele celor adormiți. De asemenea, se spune că în această zi nu este bine să te cerți sau să fii supărat, întrucât este o sărbătoare a păcii și împăcării.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții de Înălțare este legată de leuștean. În multe zone din țară, oamenii pun fire de leuștean la porți, la ferestre sau chiar la brâu, deoarece se spune că această plantă are puteri protectoare. În tradiția populară, leușteanul este considerat un simbol al sănătății și al protecției divine. Se crede că planta îi ferește pe oameni de boli, pagubă și ghinion. Bătrânii spun că leușteanul cules și sfințit în această zi poate fi păstrat în casă tot anul pentru protecție. În unele sate, oamenii îl pun inclusiv în grădini sau în gospodării pentru a feri animalele și recoltele de rele.
Alături de leuștean, și frunzele de nuc au un rol important în tradițiile de Înălțare. Se spune că aceste plante alungă spiritele rele și aduc liniște și prosperitate în casă. În unele zone, oamenii poartă frunze de nuc la brâu sau le pun sub pernă, crezând că îi vor feri de necazuri și boli.
Această zi este privită ca un moment de reculegere și echilibru, motiv pentru care tradiția recomandă evitarea activităților solicitante sau a conflictelor. În mentalul colectiv s-a păstrat convingerea că lucrul în gospodărie, spălatul rufelor sau munca la câmp nu sunt potrivite în zi de sărbătoare, fiind considerate forme de lipsă de respect față de semnificația religioasă a sărbătorii. În același timp, accentul este pus pe liniște, generozitate și armonie, iar gesturile de caritate sunt încurajate, ca expresie a solidarității și credinței.
Semnele vremii și credințele populare. Ca multe alte sărbători importante din calendarul popular, și Înălțarea Domnului este legată de numeroase credințe despre vreme și recolte. În unele regiuni se spune că dacă plouă de Ispas, anul va fi bogat și roditor. În schimb, lipsa ploii poate fi interpretată ca semn de secetă și dificultăți pentru agricultură.
***
La 21 mai, când credincioșii sărbătoresc Înălțarea Domnului, sunt pomeniți (pe stil nou) şi Sfinții Împărați Constantin și Elena.
Împăratul Constantin cel Mare este asociat cu recunoașterea libertății creștinilor și cu sprijinirea dezvoltării Bisericii. În timpul domniei sale, creștinismul a trecut de la statutul de religie persecutată la una protejată. Au fost ridicate biserici importante, iar legislația imperiului a început să fie influențată de valorile creștine.
Sfânta Elena, mama împăratului Constantin, este cunoscută pentru sprijinul acordat creștinilor și pentru tradiția potrivit căreia a descoperit locul Golgotei și lemnul Sfintei Cruci. Ea este legată de ridicarea unor biserici la Ierusalim și în alte locuri sfinte.
Dincolo de tradiții și superstiții, Înălțarea Domnului rămâne o zi dedicată liniștii, rugăciunii și apropierii de familie. Este una dintre acele sărbători în care credința religioasă se împletește perfect cu obiceiurile populare și cu dorința oamenilor de a avea sănătate, protecție și armonie în casă. (Digi24.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com