Un studiu realizat de Universitatea Cambridge arată că jucăriile dotate cu inteligență artificială nu contribuie neapărat la dezvoltarea copiilor și, în anumite situații, ar putea avea chiar efecte negative. În ultimii ani, pe piața produselor pentru copii au apărut tot mai multe jucării echipate cu inteligență artificială. Este vorba despre roboți, jucării de pluș sau diverse gadgeturi care pot conversa cu copilul, pot răspunde la întrebări și pot menține un dialog. Producătorii susțin că astfel de dispozitive îi ajută pe cei mici să învețe și să se dezvolte. Totuși, un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Cambridge i-a determinat pe specialiștii în dezvoltarea copilului și pe părinți să analizeze mai atent aceste tehnologii şi să observe modul în care copiii mici interacționează cu jucăriile „inteligente” și ce consecințe poate avea această interacțiune.
Cum a fost realizat studiul. La studiu au participat 14 copii cu vârste cuprinse între trei și cinci ani. Aceștia au interacționat cu jucăria de pluș Gabbo, echipată cu inteligență artificială, care poate vorbi cu copilul, poate răspunde la întrebări și poate susține un dialog. În timpul experimentului, copiii s-au jucat cu jucăria, au discutat cu ea, au povestit despre ei și au adresat întrebări. Cercetătorii au urmărit modul în care se desfășura interacțiunea și au analizat răspunsurile oferite de sistem. În unele situații conversația decurgea relativ natural, însă în anumite momente sistemul reacționa într-un mod neobișnuit sau nepotrivit contextului. De exemplu, într-un episod, o fetiță de cinci ani i-a spus jucăriei: „Te iubesc”. În locul unei reacții firești, jucăria a răspuns printr-o formulare formală referitoare la respectarea regulilor de comunicare. Într-un alt caz, un copil a spus că este trist. Jucăria nu a încercat să ofere sprijin emoțional și a răspuns: „Nu te îngrijora! Eu sunt un bot fericit. Hai să continuăm să ne distrăm”. Astfel de răspunsuri au arătat că tehnologia nu reușește încă să identifice corect emoțiile și contextul social al conversației. Studiul a evidențiat mai multe probleme importante:
* Jucăriile nu înțeleg bine emoțiile copiilor. Sistemele bazate pe inteligență artificială pot interpreta greșit sentimentele copiilor. Acestea nu recunosc întotdeauna momentele în care copilul este trist, îngrijorat sau are nevoie de sprijin. În consecință, copilul poate să nu primească reacția emoțională pe care o așteaptă.
* Inteligența artificială nu înțelege jocul imaginar. Copiii de vârstă preșcolară folosesc frecvent jocul imaginar. De exemplu, ei pot pretinde că oferă un cadou sau că jucăria este vie. Cercetătorii au observat însă că jucăriile cu inteligență artificială recunosc cu dificultate astfel de situații. Atunci când un copil i-a spus jucăriei că i-a oferit un cadou, sistemul a răspuns că „nu îl poate vedea”. Pentru un adult este evident că este vorba despre un joc, însă pentru algoritmi aceasta rămâne o sarcină dificilă.
* Posibil impact asupra imaginației copiilor. Unii specialiști au atras atenția că interacțiunea constantă cu astfel de jucării ar putea reduce capacitatea copiilor de a-și folosi imaginația. Dacă jucăria generează singură răspunsuri și scenarii de joc, copilul ar putea inventa mai puține povești sau situații de unul singur. Cercetătorii subliniază că nu există deocamdată dovezi clare privind efecte negative grave, însă subiectul necesită studii suplimentare.
* Îngrijorări legate de confidențialitate și siguranță. În cadrul studiului au fost intervievați și părinți, precum și educatori. Mulți dintre aceștia și-au exprimat neîncrederea față de companiile tehnologice care produc astfel de jucării.
În urma studiului, specialiștii au sugerat introducerea unor reguli mai stricte pentru jucăriile dotate cu inteligență artificială. Printre propunerile formulate se numără: crearea unor certificate speciale de siguranță pentru aceste dispozitive; limitarea marketingului jucăriilor pentru copiii sub cinci ani; stabilirea unor standarde privind siguranța psihologică. Potrivit cercetătorilor, jucăriile care pot conversa cu copiii ar trebui testate la fel de riguros ca orice alt produs destinat dezvoltării timpurii.
Concluzia principală a studiului. Inteligența artificială începe să fie integrată tot mai mult în jucăriile pentru copii, însă tehnologia este încă departe de a fi perfectă. Cercetarea realizată de Universitatea Cambridge arată că astfel de jucării pot interpreta greșit emoțiile copiilor, au dificultăți în a înțelege jocurile imaginare și ridică numeroase întrebări privind siguranța și protecția datelor. Din acest motiv, se recomandă prudență în utilizarea acestor jucării și solicită introducerea unor standarde mai stricte pentru producerea lor. Pentru părinți, concluzia rămâne aceeași: chiar și cea mai avansată jucărie nu poate înlocui comunicarea reală, jocul împreună și atenția oferită copilului. (Odoraş.md)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com