În ziua de 15 martie a anului 44 î.e.n. a fost asasinat Iulius Cezar a fost un conducător politic și general roman și una dintre cele mai influente și mai controversate personalități din istorie. Rolul său a fost esențial în instaurarea dictaturii la Roma, lichidarea democrației Republicii și instaurarea Imperiului Roman. A provocat războaie de cucerire fără acordul senatului roman. Cucerirea Galiei, plănuită de Cezar, a inclus sub dominația romană teritorii până la Oceanul Atlantic. În anul 55 î.e.n. Cezar a lansat prima invazie romană în Marea Britanie. El a ieșit învingător într-un război civil, devenind dictator al lumii romane, și a inițiat o vastă acțiune de reformare a societății romane și a guvernării acesteia. El s-a proclamat dictator pe viață și a centralizat puternic guvernarea statului slăbit din cauza războiului civil pornit tot de Cezar. Prietenul lui Cezar, Marcus Brutus, complotează pentru a-l asasina, în speranța de a salva republica.
La 15 martie 1812 s-a născut Maria Burada, prima femeie din Moldova, care a tradus piese de teatru. Maria Burada (1812-1886) a fost fiica șătrarului Ioan Isăcescu, Burada a primit o educație aleasă în familie (cunoștea limbile greacă, franceză, rusă, germană). În 1830 se căsătorește cu vornicul Tudorache Burada. În 1847 traduce melodrama în patru acte „Clopotarul de la Sfântul Pavel” de Joseph Bouchardy. Piesa, care s-a jucat la Iași la 15 martie 1848, a stârnit un larg ecou în publicul ieșean din preajma anului revoluţionar 1848.
La 15 martie 1831 s-a născut Pantazi Ghica, prozator, dramaturg, critic literar, publicist, politician și avocat. S-a născut în familia Ghica, un grup prestigios de domni și boieri fanarioți în Principate, de origine greacă și albaneză. Din cei cincisprezece copii ai banului Dimitrie Ghica și ai soției sale, Maria Câmpineanu au supraviețuit până la maturitate doar patru: Ion, Pantazi, Temistocle și Maria. Ca și frații săi, a studiat la Colegiul Sf. Sava din București. Proeminent reprezentant al curentului liberal, el a fost fratele mai mic și colaborator îndelungat al fratelui mai mare, Ion Ghica. Și-a început cariera politică participând la Revoluția Română din 1848, colaborator al istoricului și activistului Nicolae Bălcescu, și membru al grupării radicale condusă de C.A. Rosetti. A fost însărcinat să răspândească propaganda în județele Buzău și Prahova. După înăbușirea revoluției, ambii frați Ghica, ca majoritatea altor revoluționari, au fost arestați și exilați din Țara Românească, revenind spre sfârșitul anului 1850. A fost militar al armatei Imperiului Otoman în timpul războiului Crimeii. A fost desemnat prefectul județului Buzău de două ori. Din scrierile sale: Un boem român, Cămătarulu, O lacrimă a poetului Cârlova, Sterian pățitul, Marele vistier Cândescu. A rămas în istorie ca fiind o figură boemă, un personaj nefericit și cu mult ghinion în dragoste care, într-un final, s-a sinucis la 17 iulie 1882, la București.
La 15 martie 1876 a apărut, la Bucureşti, ziarul „Timpul”, organul de presa al Partidului Conservator, la care au lucrat Mihai Eminescu, Ion Slavici şi I.L. Caragiale. „Timpul” a fost un important ziar apărut la București într-o primă etapă între 15 martie 1876 și 17 martie 1884. În urma fuziunii Partidului Conservator cu Partidul Liberal-Sincer în urma căruia a apărut Partidul Liberal-Conservator are loc la 18 martie 1884 și fuziunea ziarului „Timpul” cu ziarul „Binele public” apărând în locul lor noul ziar „România”. Începând cu 13 noiembrie 1889 revine la numele inițial, „Timpul”, și apare sub acest nume până pe 14 decembrie 1900. După fuziunea cu ziarul „Constituționalul” apare din 15 decembrie 1900 sub numele de „Conservatorul” ca organ oficial al Partidului Conservator până la data de 15 noiembrie 1914.
La 15 martie 1915, la Râșcani, Bălți, s-a născut Nicolae Botnariuc, zoolog și biolog, membru titular (din 1990) al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. A studiat la Școala Politehnică din București (1936–1938), iar apoi la Facultatea de Științe, Secția de Științe Naturale a Universității din București, unde și-a luat licența în 1942. A fost autor a peste 150 de lucrări științifice, a condus colectivul de elaborare a lucrării Fauna României, ca și prima expediție românească transafricană (1970–1971). În cadrul Institutului de Biologie a condus Laboratorul de sistematică și evoluție a animalelor și, ulterior, Laboratorul de ecologie acvatică. O specie de crustacee, pe care a descoperit-o, îi poartă numele, Alticuma botnariuci. A decedat la 1 martie 2011.
Evenimente istorice din ziua de 15 martie:
1904: Societatea Naturaliștilor și Amatorilor de Științe Naturale din gubernia țaristă Basarabia
A fost o societate care unea savanți naturaliști din Basarabia care au hotărât de a se uni și a organiza o societate în scopul analizei comune a subiectelor științifice, studierii științelor naturii, popularizării cunoștințelor prin lecții, cursuri, etc.
1906: A luat ființă compania britanică Rolls Royce, unul dintre cei mai importanți producători de automobile de lux din lume.
1917: Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei abdică de la tron, marcând sfârșitul dinastiei Romanov.
1927: La Zaporijjia a început construcția renumitei hidrocentrale „Dniproghes”.
1939: În România s-a decretat mobilizare generală, ca urmare a faptului că trupele hitleriste au intrat în Cehoslovacia, pentru preluarea unor teritorii, conform unor înțelegeri anterioare, la care consimțiseră și puterile occidentale, în speranța că astfel îl vor cuminți pe Hitler. Dar nu l-au cumințit. Peste numai câteva luni, Hitler va uita promisiunea făcută pentru a salva Cehoslovacia (ciuntită!) și a atacat Polonia, împărțind-o juma’-juma’ cu prietenul Stalin.
1952: A încetat din viață Maftei Pop, bărbat din Transilvania care deține un posibil record de longevitate, actul său de deces pretinzând că a murit la vârsta de 148 de ani.
1990: Mihail Gorbaciov este ales ca prim președinte al Uniunii Sovietice. Mihail Sergheevici Gorbaciov (1931-2022) a fost conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.
2021: Filmul românesc „Colectiv” regizat de Alexander Nanau a fost nominalizat la categoriile „Cel mai bun film străin” și „Cel mai bun film documentar” la cea de-a 93-a ediție a premiilor Oscar. Este primul film românesc nominalizat vreodată oficial la Oscar.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com