La 3 septembrie 1469 a avut loc sfințirea Bisericii Mănăstirii Putna. Mănăstirea Putna este prima și cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, necropolă domnească a familiei sale, supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” de către Mihai Eminescu. Potrivit vechilor cronici moldovenești zidirea mănăstirii, a început la 10 iulie 1466, când a fost pusă piatra de temelie, pe o veche vatră sihăstrească, în locul unde a căzut săgeata din arcul voievodului, care a tras de pe Dealul Crucii. Construcția s-a terminat în 1469, iar sfințirea sa a avut loc la 3 septembrie 1469, „fiind de față întreg clerul moldovenesc”, după cum scrie Nicolae Iorga. Slujba de sfințire a fost oficiată de mitropolitul Teoctist, care a fost înmormântat în pridvorul mănăstirii în anul 1478. Incinta, turnul de la intrare și fortificațiile au fost terminate în 1481.
La 3 septembrie 1546 a încetat din viață Petru Rareș, domn al Moldovei. Petru Rareș (1483-1546) a fost domn al Moldovei de două ori, prima dată între 20 ianuarie 1527 și 18 septembrie 1538, iar a doua oară între 19 februarie 1541 și 3 septembrie 1546. A fost fiul natural al lui Ștefan cel Mare cu o anume Răreșoaia, a cărei existență nu e documentată istoric. A urmat în linii mari politica internă și externă stabilită de tatăl său, având și o parte din calitățile acestuia – ambiția, îndrăzneala, vitejia, religiozitatea, gustul artistic. Fiind o fire mai aventuroasă, a făcut și erori, mai ales în politica externă.
La 3 septembrie 1928 s-a născut Ion Druță, scriitor, dramaturg și istoric literar din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române. A absolvit școala de silvicultură și Cursurile superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” al Uniunii Scriitorilor din URSS. Din 1969 se stabilește la Moscova. Primele povestiri ale prozatorului sunt publicate la începutul anilor 50. Operele sale, adunate în 4 volume, „Frunze de dor”, „Balade din câmpie”, „Ultima lună de toamnă”, „Povara bunătății noastre”, „Clopotnița”, „Horodiște”, „Întoarcerea țărânii în pământ”, „Biserica albă”, „Toiagul păstoriei” ș.a. fac parte din „fondul de aur” al literaturii naționale contemporane. În 1990 fost ales membru de onoare al Academiei Române, iar la 30 decembrie 1992 membru titular al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost inclus în lista celor 10 scriitori din lume pentru anul 1990 („Moldova Literară” din 26 iulie 1995).
Prin lucrările sale artistice, realizate de-a lungul anilor, Ion Druță a demonstrat că a știut să rămână mereu fidel principiului asumat: „A scrie despre şi pentru acest pământ”. De la culegerea de debut, „La noi în sat” și până la ultimele volume publicate a manifestat, fiind vizionar, combativ și înzestrat cu har, expresia artistică a dragostei pentru viață, pentru oameni, pentru neamul din care a făcut parte, valorificând sacrul, promovând necontenit prin scrierile sale sentimentul demnității umane. Personalitatea lui Ion Druță a marcat drumul parcurs de Republica Moldova în iureșul transformărilor majore, fiind un adevărat înaintemergător, un spirit al luptei pentru nou în literatură și în viață, promotor al renașterii naționale. Contribuția pe care a adus-o la dezvoltarea spiritualității, culturii și literaturii naționale este imensă.
A fost apreciat în timpul vieții cu multiple distincții, titluri și premii: Laureat al Premiului de Stat al RSS Moldovenești și al Premiului Național, cavaler al Ordinului Republicii și primul cavaler al ordinului „Bogdan Întemeietorul», membru de onoare al Academiei Române și membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. Opera maestrului a fost tradusă în zeci de limbi. A decedat la 29 septembrie 2023.
La 3 septembrie 1937, în localitatea Roșiile, județul Vâlcea, s-a născut Maria Ciobanu, renumită interpretă de folclor românesc. Repertoriul Mariei Ciobanu cuprinde circa 600 de piese înregistrate pe discuri, la radio și televiziune. Cele mai cunoscute cântece în interpretarea Mariei Ciobanu sunt „Lie ciocârlie”, „Aurelu’ mamei”, „Vântul de vară mă bate”, „Lângă poartă am un tei”, „Cei mai frumoși ani ai mei”, „Ce n-aș da să mai fiu mică”, „Roată, roată…” etc. Renumita interpretă a fost distinsă cu două „Discuri de aur”. În anul 2002, Președintele de atunci al României, Ion Iliescu, i-a conferit artistei Maria Ciobanu Crucea națională „Serviciul Credincios” clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”. În 2004 ea este distinsă cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer, Categoria D — „Arta Spectacolului», „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”. Peste zece ani, în 2014, Maria Ciobanu a primit din partea Casei Regale a României Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler.
La 3 septembrie 1943 astronomul Victor Daimaca a descoperit, cu ajutorul unui binoclu cu mărimea 15x prima cometă evidențiată de un român. Descoperirea a fost omologată de Uniunea Astronomică Internațională, care i-a dat numele 1943c Daimaca. Cometa se afla pe linia alfa din Gemenii–epsilon din Ursa Mare, fiind de marime 8 în lynx. Victor Daimaca este singurul astronom român care a descoperit nu una, ci două comete.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com