La 19 octombrie 1497 polonezii ridică asediul cetăţii de scaun a Moldovei, Suceava. Armata polonă a regelui Ioan Albert începe retragerea din Moldova, hărţuită de oastea lui Ștefan cel Mare, care îi cauzează mari pierderi în bătălia de la Codrii Cosminului şi, la 30 octombrie, în lupta de la Cernăuţi, în care resturile acesteia sunt decimate şi alungate din ţară.
La 19 octombrie 1926 a încetat din viaţă medicul şi bacteriologul Victor Babeş, vicepreşedinte al Academiei Române (1899-1900; 1918-1919). În 1887 Victor Babeş (1854-1926) a pus bazele Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti, acesta fiind primul institut de cercetări ştiinţifice înfiinţat în ţara noastră. Aici a organizat unul dintre primele centre de vaccinare antirabică din lume, după cel creat de Pasteur, la Paris. În 1900 a fondat Societatea anatomică. A publicat în 1885, împreună cu savantul francez A.V. Cornil, cel dintâi tratat complet de bacteriologie din lume. În 1895, a formulat principiul serovaccinării.
La 19 octombrie 1939, în localitatea Vadul-Rașcov, Soroca, s-a născut Dumitru Matcovschi, poet moldovean, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, laureat al premiului de stat, cavaler al „Ordinului Republicii”. După absolvirea școlii, și-a continuat studiile la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1957-1961). Ulterior, este angajat la ziarul „Moldova Socialistă”, în calitate de redactor, apoi devine redactor-șef adjunct la săptămânalul „Cultura” (1966-1970). Între anii 1988-1997 este redactor-șef la revista „Nistru”. Dumitru Matcovschi a debutat în poezie în 1963 cu volumul „Maci în rouă”. În 1969 apare volumul de versuri «Descântece de alb şi negru», care imediat după apariţie este interzis de cenzura sovietică, considerat subversiv.
Dumitru Matcovschi este bine cunoscut și în calitate de dramaturg. Piesele de teatru „Preşedintele”, „Cântec de leagăn pentru bunici”, „Piesă pentru un teatru provincial”, „Pomul vieţii”, „Abecedarul”, „Ion Vodă cel Viteaz”, „Sperietoare”, „Tata”, „Troiţa”, „Bastarzii” ş.a. au fost montate pe scenele tuturor teatrelor din Republica Moldova. Poeziile lui Dumitru Matcovschi elogiază trecutul, oferindu-ne lecții de demnitate care au ca scop final un viitor mai bun pentru pământurile lăsate moștenire de Marele Voievod Ștefan. Poetul, fiind însuși o „rană-martir” al acestui popor, încearcă să vindece și spiritul conștiinței noastre, greu încercate de timpurile „barbare”. Pe bună dreptate, Dumitru Matcovschi este recunoscut drept un simbol al mișcării de renaștere națională din Basarabia (1989-1990).
Dumitru Matcovschi este scriitorul și dramaturgul dăruit în totalitate literaturii, unul dintre liderii renașterii naționale. După o activitate prodigioasă în domeniul publicisticii și literaturii, scriitorul este decorat, în 1989, cu Premiul de Stat al Republicii Moldova, în 1997 se învrednicește de Premiul pentru Poezie „Nichita Stănescu”, iar în 1995 i se acordă „Ordinul Republicii”. A murit la data de 26 iunie 2013.
La 19 octombrie 1961 a încetat din viaţă scriitorul român Mihail Sadoveanu, membru al Academiei Române (din 1921), considerat unul dintre cei mai importanţi prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea. Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880, la Pașcani. El a publicat aproape o sută de volume, lucrările literare de referinţă fiind „Hanu Ancuţei” – 1928, „Împărăţia apelor” – 1928, „Fraţii Jderi” – 1935 – 1942, „Baltagul” – 1930, „Zodia Cancerului” – 1929, „Creanga de aur” – 1933, „Ostrovul lupilor” – 1941.
Mihail Sadoveanu a fost membru al Prezidiului Adunării Deputaţilor (din 1947), vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale (din 1948). A condus delegaţia română la Congresul Mondial al Păcii de la Paris (1949) şi a fost distins cu ordine şi medalii.
El a intrat în literatura română cu o forță incredibilă, publicând în 1904 patru volume de proză, cărți care prefigurează principala temă a scrisului său – trecutul istoric. Mihail Sadoveanu este un autor foarte riguros în ceea ce privește faptul istoric, extrem de atent în ceea ce privește detaliile care dau culoarea de epocă, un înțelept atunci când ne interesează sensul celor povestite. Romanul „Baltagul”, o capodoperă din toate punctele de vedere, este dincolo de istoria detectivistică amplasată în spațiul pastoral, dincolo de reflexele motivului Mioriței în drama epică, este o interpretare magistrală a unui străvechi mit al Egiptului faraonic, acela al zeiței Isis.
După cum constată istoricii literari, opera lui Mihail Sadoveanu constituie un tezaur inalienabil al culturii și specificității românești. De la înțelegerea sufletului, a suferințelor, umilinței, orgoliului, mândriei omului de rând, la fina analiză a resorturilor care au determinat condițiile supraviețuirii istorice ale poporului român, Sadoveanu așează la temelia existenței naționale un fundament de neignorat.
În anul 1957, când în România a ieşit de sub tipar prima ediţie în română a „Cobzarului” lui Taras Şevcenko, Mihail Sadoveanu a semnat prefaţa la acest volum. Iar în Ucraina au fost traduse în ucraineană unele creaţii ale marelui prozator român: „În drum spre Hârlău” (1953), „Nicoară Potcoavă” (1957), „Neamul Şoimăreştilor” (1970), „Mitrea Cocor” (1973). În 1980 a fost editat un volum aparte din mai multe creaţii sadoveniene. Un studiu captivant despre Mihail Sadoveanu a scris regretatul profesor de la Universitatea Naţională „Taras Şevcenko” din Kiev, un bun prieten al României, Stanislav Semcinski. La traducerea în ucraineană a prozei lui Mihail Sadoveanu şi-a adus contribuţia şi traducătorul bucovinean Ivan Kuşnirik din s. Maliatinţi, fostul raion Chiţmani.
La 19 octombrie 2004, la București, a decedat Liviu Vasilică, cântăreț român de muzică populară, de profesie medic pediatru. S-a născut la 2 iulie 1950, în Plosca, Teleorman. Este fiul profesorului de istorie, director de școală, Costea Vasilică (1907-1975) și al profesoarei de geografie, Matilda Vasilică (1911-1994). Și-a început activitatea artistică de solist vocal de muzică populară încă din perioada studenției (la Medicină, 1974-1980), clasându-se pe primul loc la toate etapele naționale ale Festivalurilor Artei Studențești, pentru originalitatea repertoriului și a stilului de interpretare. A debutat în cadrul emisiunii TV Tezaur folcloric de pe postul național TVR1. A făcut primele înregistrări la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com